BNA2014 la final

Comunicat de presă, 30 octombrie 2014

I. Bienala Naţională de Arhitectură BNA 2014 a fost organizată de Uniunea Arhitecţilor din România în colaborare cu Universitatea de Arhitectura şi Urbanism Ion Mincu şi s-a desfăşurat în Bucureşti între 15 si 30 octombrie 2014 În cadrul BNA 2014 au fost prezentate lucrări făcând obiectul creaţiei arhitecturale şi demersului urbanistic, plecând de la dimensiunea obiectului funcţional (lampă, bancheta, mobilier de depozitare), continuând cu obiectul de arhitectură (de la scara locuinţei individuale la cea a marilor dotări publice) în abordare integrată, sau ca arhitectură de interior şi până la amenajări urbanistice şi peisagere. Au fost prezentate exclusiv lucrări « împlinite », şi nu « de sertar », chiar dacă unele dintre lucrări (cele de scenografie ori de amenajare muzeală, sau cele de urbanism) au avut fie un caracter efemer, ori se vor implini fizic într-un parcurs temporal ce abia a început.

II. Secţiunile BNA 2014

În cadrul celor 7 secţiuni iniţiale (cu 7 curatori, 7 jurii cu 22 membri, din care 8 membri din străinătate, 10 membri cadre didactice din cadrul UAUIM, 2 membri din cadrul structurilor teritoriale ale UAR, 1 membru din partea UNRMI şi 1 membru câştigător de premiu în cadrul precedentei ediţii a Bienalei) au fost înscrise 184 de lucrări, de către autori individuali şi colective de autori însumând 215 autori.

În perioada 16 – 28 iulie 2014 s-a desfăşurat prima etapă de jurizare a proiectelor depuse pentru Bienala Naţională de Arhitectură 2014, la cele 7 secţiuni ale acestei manifestări.

Cele 169 de lucrări selectate au fost restructurate pe doar 6 secţiuni ce au fost validate prin numărul de lucrări calificate pentru faza a doua de jurizare.

Datele sintetice privind înscrierile şi rezultatele preselecţiei, pe secţiuni, sunt următoarele:

Din cele 169 lucrări preselectate, au fost retrase 8 lucrări, râmânând în competiţie 161 lucrări.

III. Premii şi nominalizări

În cele 6 secţiuni au fost acordate 8 premii, la secţiunile A şi G fiind premiate câte două lucrări, pe criteriul diferenţei dintre locuinţa individuală şi cea colectivă (la secţiunea A) şi al diferenţei dintre publicaţia de retrospectivă şi evaluare istorică şi cea de critică contemporană a fenomenului arhitectural (secţiunea G).

În total, un număr de 16 lucrări au fost nominalizate.

Preşedintele de onoare al BNA 2014 a acordat un premiu unei lucrări depuse la Secţiunea A iar Preşedintele UAR a oferit Medalia Preşedintelui unei lucrări depuse la Secţiunea B. Doi arhitecţi (prof. Emil Barbu Popescu şi arh. Sever Niţu) au fost distinşi cu Medalia Opera Omnia de câtre Senatul UAR. Editura Universitară « Ion Mincu » a fost şi ea distinsă cu Medalia Preşedintelui UAR.

IV. Observaţii asupra lucrărilor depuse la expoziţia - concurs BNA 2014

1. O primă observaţie este aceea că numărul lucrărilor prezentate este într-o uşoară scădere în raport cu BNAB 2012, cele mai mari reduceri de participare înregistrându-se la secţiunile dedicate planificării spaţiale şi spaţiului public (- 50% în raportul dintre proiectele rămase în competiţie în 2014 faţă de 2012), locuinţei ( - 30%), arhitectura dotărilor (- 20%) şi arhitectura patrimoniului cultural (- 20%). Relativ la acelaşi nivel de participare în selecţia finală se situează secţiunile E (arhitectura spaţiului interior) şi G (publicaţii). Dat fiind situaţia generală a industriei construcţiilor în perioada crizei ultimilor ani o serie de birouri de arhitectură ce participau tradiţional la BNA şi-au restrâns participarea, numărul total al autorilor din BNA 2014 fiind de 185 şi, ţinând cont doar de cei care au prezentat lucrări la secţiunile A, B, D şi E de 140. Doar cca. 30% din autorii participanţi la BNAB 2012 se regăsesc în lista autorilor clădirilor prezentate la BNA 2014

2. O a doua observaţie este aceea că în timp ce, urmare a crizei economice, numărul lucrărilor prezentate în Bienală a scăzut, abordarea teoretică a arhitecturii şi urbanismului se reflectă într-un număr constant de publicaţii (cărţi şi reviste), de cea mai bună calitate.

3. A fost remarcat faptul că perioada de săvârşire a lucrărilor a crescut, o serie bună de proiecte având nevoie de 5 până la 7 ani să treacă de la începerea proiectării la recepţia finală. Împreună cu birocraţia administrativă a procesului de avizare şi aprobare, precum şi cu dificultăţile de finanţare şi modificările frecvente ale temei, toate acestea pun o presiune suplimentară asupra birourilor de proiectare, cu efecte negative asupra calităţii actului de creaţie.

V. Observaţii generale asupra aprecierilor juriilor secţiunilor

1. Juriile au considerat că proiectele nominalizate şi premiate, confruntate cu fenomenele de mai sus, au reuşit să le depăşească fără compromisuri. Este cu atât mai relevant pentru demonstrarea caracterului creativ al meseriei de arhitect faptul că nominalizările şi premiile secţiunilor s-au îndreptat deopotrivă către lucrări beneficiare a unor finanţări generoase, dar şi câtre lucrări cu bugete modeste. Două dintre premii (Premiul secţiunii B şi Premiul Preşedintelui de onoare al BNA 2014) sunt acordate unor lucrări ce au suplinit constrângerile financiare prin capitalizarea cadrului natural şi a patrimoniului.

2. Proiectele nominalizate şi cele premiate au fost apreciate pentru capacitatea arhitecţilor de a depăşi creativ constrângerile sitului (casa Eco urbană Alexandrina, Urban spaces str. Dogarilor) ori, dimpotrivă, pentru potenţarea valorilor acestuia (Casa de pe Vălsan, Memorial Dâmbul Tătarilor).

Sunt chiar expresiile folosite de autori în descrierea propriului demers:

Forma s-a născut din suprafaţa foarte neregulată a terenului, dar şi din dorinţa de a crea, prin lipsa gardului şi retragerea de la stradă a volumetriei, o scenă în care trecătorul se transformă în spectator.

Poate că (şi cu atât mai mult în vremuri de criză) utilizarea materialelor şi a know-how-ului tradiţional ar putea reprezenta un colac de salvare pentru arhitectură.

3. Meritele lucrărilor distinse în BNA 2014 au stat şi în subtilitatea explorării relaţiei dintre nou şi vechi, între existent şi propus, într-o manieră creativă şi fără compromisuri. Este cazul lucrărilor premiate cu premiului Preşedintelui UAR (Hotel Privo) ori al premiului secţiunii Arhitectura patrimoniului cultural (Uzina de Apă Suceava).

Despre câteva dintre provocările şi dilemele ce le-au stat în faţă stau mărturie şi următoarele afirmaţii ale autorilor:

Cum să realizezi un ansamblu coerent combinând construcţia monument istoric a unui vechi han cu intervenţii contemporane?

Provocarea de a insera o arhitectură contemporană într-un spaţiu rural (aproape) tradiţional, înconjurat de dealuri line. Veşnica dilemă a negocierii optime între spiritul locului şi cel al timpului.

Fără a căuta spectaculosul cu orice preţ, am încercat să înţelegem natura locului în care aveam de construit, şi să răspundem dorinţelor beneficiarilor fără a agresa ce a mai rămas din atmosfera şi modul de viaţă ale acestui cartier

4. O serie de lucrări premiate sau nominalizate (Amenajare loc de îmbăiere pe Lacul Tineretului, Sovata, Memorial Dâmbul Tătarilor, Imobil de locuinţe str. Gr. Mora, Imobil str. Stroe Postelnicu, restaurarea bisericii fortificate din Cârţa, jud. Harghita, casa A.B.) au fost apreciate pentru stăpânirea materialului, a detaliului, a tehnologiei ori a meşteşugului şi pentru închegarea cu acestea a unei expresii spaţiale contribuind fundamental la satisfacţia utilizării obiectului de arhitectură ori la cadrul natural sau urban în care acesta este perceput.

Prin desfacere/re-facere şi punere/dis-punere (...) am eliminat astfel demersul arhitectural clasic şi am iscat câteva întrebări: ce a fost mai întâi, faţada sau planul, partiul insolit sau decupajul volumelor, plinul sau golul?

Cum şi cât negociezi limita dintre necesităţile materialelor noi şi ale celor existente, mai mult sau mai putin deteriorate, ţine de sensibilitatea arhitectului cât şi de aşteptările si bugetul proprietarului.

VI. (posibile) concluzii

Bienala Naţională de Arhitectură este în primul rând despre arhitectură şi arhitecţi. Dar Bienala Naţională de Arhitectură este şi despre consumatorul de arhitectură, fie el utilizatorul, finanţatorul ori pur şi simplu spectatorul fenomenului arhitectural. Explorarea acestei relaţiei dificile, dar provocatoare şi uneori cu surprize neaşteptat de bune, a fost şi ea una din dimensiunile intrinseci ale evaluării lucrărilor prezentate, fie ele construcţii, amenajări sau publicaţii. Explicit în acestea din urmă

Care sunt elementele evoluţiei unui oraş? Cum se iau deciziile privitoare la acţiunile ce ar trebui să ducă la dezvoltarea unui oraş? Cine le ia? Sunt competenţi acei oameni care hotărăsc destinul urbei? Sunt deciziile lor bune sau rele pentru comunitate?

şi implicit, dar nu mai puţin prezente în interogaţia din spatele caselor ori amenajărilor publice

Cum să transformi incintele împrejmuite ale unui stadion şi a terenurilor de sport adiacente în spaţii publice cu acces nelimitat? Cum să armonizezi într-un ansamblu unitar, investiţiile celor două mari puteri publice, consiliul judeţean şi primăria, aflate în opoziţie politică? Cum să oferi publicului şi celor care se plimbă pe malurile Someşului locuri de relaxare îmbogăţite de prezenţa arhitecturii contemporane?

Bienala Naţională de Arhitectură 2014 este un moment important pentru creaţia arhitecturală şi pentru demersul urbanistic românesc şi prin dezbaterile pe care le-a prilejuit la cele 4 conferinţe cu titlul România 100+, la care au participat cca. 400 de practicieni, studenţi şi public. Cu perspectiva apropiatei celebrări a 100 de ani de la făurirea României moderne, 4 reviste de arhitectură şi urbanism au generat dezbateri pe subiectul pregătirii autorităţilor publice de a utiliza creaţia arhitecţilor şi demersul urbanistic în adăugarea unei contribuţii contemporane de calitate la fizionomia României primilor ei 100 de ani de modernitate. Organizată într-un moment de cumpănă şi criză a producţiei arhitecturale, această dezbatere este sprijinită şi în acelaşi timp vine să susţină una din afirmaţiile unuia dintre autorii premiaţi la secţiunea Publicaţii de arhitectură care spune:

Am considerat „criza” drept un laborator în care se deconstruiesc, respectiv se construiesc nu doar identităţi, ci şi idei sau paradigme, respectiv moduri noi de abordare – a arhitecturii şi a rolului arhitectului.

Împărtăşind această convingere, mulţumind tuturor celor care au contribuit la BNA 2014, doresc să dau întâlnire celor care găsesc interes, utilitate sau plăcere în actul arhitectural şi în demersul urbanistic la Bienala Naţională de Arhitectură 2016!

Prof.dr.arh. Sergiu NISTOR
Comisar al BNA 2014