CERNĂUȚI, Arhitectură Europeană, Arhitectură Românească, 1860-1940-CHERNIVTSI, European Architecture, Romanian Architecture, 1860-1940

Autor(i):
arh. Octavian Carabela,
dr. arh. Mihaela Criticos
dr. arh. Aurelia Carpov
dr. arh. Irina Korotun,
Dragoș Olaru, Cernăuți
Colaboratori:
Colaborator: dr. arh. Nicolae Lascu
Prefață: arh. Rudolf Gräf
Traducere în limba engleză: Michael Artaki
Redactor: Eugenia Petre
Localizare:
România

Comentariul autorului:

Volumul „CERNĂUȚI – Arhitectură Europeană, Arhitectură Românească 1860-1940” propune cititorilor un prim studiu mai aprofundat asupra arhitecturii clădirilor din centrul istoric al orașului de azi, oraș cosmopolit care a reușit să-și păstreze în bună stare patrimoniul arhitectural, extrem de valoros, în ciuda unor condiții istorice de multe ori puțin favorabile (teatru de luptă în cele două războaie mondiale, mai multe regimuri statale diferite).
Devenit capitală a Ducatului Bucovinei în cadrul Imperiului Austro-Ungar, a beneficiat prin grija administrației imperiale de la Viena, mai ales după 1860, de toate instituțiile necesare rangului său, instituții dotate cu clădiri reprezentative, proiectate de arhitecți renumiți ai vremii, de toate naționalitățile (germani, cehi, evrei, polonezi). Au apărut astfel, Reședința Ortodoxă a Mitropoliților din Bucovina și Dalmația (monument UNESCO, operă a arhitectului ceh Josef Hlavka), Sediul Căilor Ferate, Sediul Magistraturii, Teatrul (arhitecți Fellner și Helmer), Gara, Camera de Comerț, Filarmonica, Banca Bukowiner Sparkasse (operă a marelui arhitect austriac Hubert Gessner) dar și Casele Naționale ale etnicilor rezidenți în Bucovina, hoteluri sau reședințe private. Toate aceste clădiri au format nucleul centrului istoric al orașului, fiind construite în aclași timp cu cele de la Viena, în stilurile consacrate ale vremii (eclectism, secession).
Administrația românească din perioada interbelică a completat în mod fericit arhitectura acestui centru istoric cu clădiri sociale și locuințe construite în stil modernist: Căminul de Ucenici, Casa de Asigurări Sociale, Aeroportul, Policlinica, Palatul Cultural al Românilor (operă a lui Horia Creangă) dar și cu biserici și vile în stil neoromânesc.
Tot acest patrimoniu extrem de interesant și valoros, astăzi în stare foarte bună de conservare, este o parte importantă a istoriei arhitecturii europene dar și a istoriei arhitecturii românești, fiind până acum, din păcate, foarte puțin cunoscut și cercetat.
Cei cinci autori și colaboratorii lor au inițiat acest proiect în 2015, propunând cititorilor un volum în limba română și engleză, apărut sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural 2018 și cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România.
Cartea, bogat ilustrată, este concepută și ca un ghid de arhitectură cu indicarea amplasamentului fiecărui imobil sau ansamblu pe harta orașului, fiind astfel și o invitație la o călătorie la Cernăuți pentru a vedea pe viu centrul său istoric, dar și pentru a cunoaște îndeaproape comunitatea românilor din Bucovina de Nord.