Băile Termale Hârșova

Autor(i):
Toncu Stefania-Adelina
Îndrumători:
arh. Stefan Mihailescu
Universitatea:
Ion Mincu, Bucuresti
Facultatea:
Arhitectura
Localizare:
România
Parametri:
RH: P+1 / Sd: 11000 m2 / Su: 5 m2

Comentariul autorului:

Zona de studiu se situeaza pe malul drept al Dunarii in orasul Harsova, judetul Constanta. Aceasta zona a Dobrogei este marcata de granita Imperiului Roman, orasul Harsova (fosta cetate Carsium) fiind o veriga a lantului de fortificatii dunarene. Din teritoriul Dobrogei o mie de metrii dintr-un total de cinci mii de metri reprezinta fosta granita a Imperiului Roman. Este cel mai mare sit al patrimoniului UNESCO, conform programului Limes, Harsova are o viata fortificata de aproximativ 1900 de ani. Izvoarele termale au fost forate in jurul anilor 1976 si sa dovedit existenta unui intreg lant de izvoare termale sulfuroase care ies prin presiune naturala la o temperatura de 43 grade celsius.


Baile termale actuale sunt situate pe malul Dunarii in zona de risc de inundatii si sunt formate din 2 cuve de beton de 12 metri patrati si de 36 metri patrati, fara alte amenajari specifce functiunii. Desi au o imagine precara, oamenii cauta acest loc, ba chiar s-a format o comunitate iar existenta acestor bai se transmite mai mult prin viu grai decat a fi promovate in mod oficial. Baile nu au beneficiat de atentia autoritatilor, iar oamenii au dezvoltat zona prin mici improvizatii care sa ajute activitatilor specifice.


Situl proiectului se afla in afara zonei de siguranta delimitate a Dunarii chiar pe limita dintre cele doua, zona fiind stabila si sigura pentru desfasurarea activitatilor. Limita de protectie este marcata de un val de pamant cu o inaltime de doi metrii si jumatate, iar conform legislatiei nu este voie sa se construiasca in zona inundabila. Situl are o suprafara de aproximativ 51 000 de metrii patrati si pe care sunt prezente un numar de 6 izvoare termale sulfuroase.



Baile termale au aparut ca necesitate de cand grecii si romanii au descoperit facilitatile curative ale apelor termale. Privite cu scepticism la inceput, pana cand Hipocrate a inceput sa le descrie in lucrari teoretice, astazi interesul pentru baile termale a creat o intreaga competitie la nivel european. Pozitionarea bailor termale la extremitatea sud-vestica a orasului Harsova realizeaza o relatie de ajutor reciproc din punct de vedere economic si social. Baile termale pot deveni un motor de dezvoltare al zonei din punct de vedere turistic, pot detrmina o dezvoltare economica a orasului Harsova/Carsium,a imprejurimilor si poate reprezenta un punct de tranzitie intre zona de coasta a Marii Negre si zona centrala a tarii. In acelasi timp orasul prin masterplanul propus, orasul intra pe traseul croazierelor care au loc pe Dunare. In acest moment turul de croaziera se opreste la Tulcea din lipsa obiectivelor turistice dezvoltate, sau lipsa infrastructurii.


De la bun inceput am realizat o legatura intre cele doua situri si le-am gandit ca un intreg. Proiectul face parte dintr-un traseu intre cele doua situri, cu alei pietonale prin padure, puncte de oprire de unde oameni pot explora imprejurimile fara a fi ghidati de un traseu prestabilit. De-a lungul traselui sunt 4 puncte principale: baile termale, lacul din apropiere, zona de ponton deja existenta de unde pot fi inchiriate barci sau caiace, iar ultimul punct baile termale actuale care pot fi vizitate numai in conditii de siguranta. Din punct de vedere conceptual, zona Dobrogei este alcatuita in mare parte din terenuri agricole cu ddiferite forme rectangulare si impartite dupa anumite axe majore: canalele de irigatii, bariere forestiere. Acestea sunt elemente ce definesc indentitatea locului, lucru pe care l-am preluat in alegerea formelor volumetrice si orientarea lor pe teren. Formele de “benzi” se refera la imaginea reliefului podisului cu pante netede , axa majora orizontala si tine, de asemeni, cont de conditiile climatice ale zonei.


Ansamblul este fromat din 4 volume principale: baile, cazare, restaurant si receptie si are o organizare de tip pavilionar. Ansamblul este gandit pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilitati. In organizarea planimetriei volumul bailor termale este impartit in 2 zone: zona umeda si zona uscata. Bazinele principale sunt dotate cu mecaisme care faciliteaza accesul persoanelor cu dizabilitati si zone de recuperare.
Avand in vedere sustenabilitaea proiectului, finisajele sunt extrase din cariera de piatra aflata in apropiere, asadar legatura tectonica a arhitecturii cu situl studiat capata o legatura mult mai stransa.



Ansamblul presupune o revitalizare pe plan economic, social, istoric in mod principal, dar mai ales din punct de vedere balnear. Romania abunda in zvoare termale si detine in jur de 1/3 izvoare din intreg teritoriu European, asadar este un element specific national, o resursa care determina arhitectura prin pozitia izvoarelor. Pozitia lor determina implicarea noastra ca arhitecti, intelegerea sitului si gasirea acelor elemente identitare zonei de studiu.