Clădire de birouri pe strada Matei Millo

Autor(i):
Andrei Șerbescu, Adrian Untaru, Horia Munteanu, Esenghiul Abdul,
Bogdan Brădățeanu, Tiberius Tudor, Adrian Bratu, Laura Oniga, Cristina Budan
Biroul:
ADNBA
Colaboratori:
Deco Architects - arhitectura PTh + DE; Concept Structure - structură; DD Eurocom - instalații; Beros Abdul - arhitectură peisageră
Localizare:
România, București
Parametri:
RH: 3S+P+M+9E+T / Sd: 8915 m2 / POT: 80 / CUT: 5.00

Comentariul autorului:

Prin volumetria și limbajul său architectural, clădirea Millo Office urmărește o integrare cât mai firească în cadrul urban din imediata vecinătate a Căii Victoriei. Arhitectura fațadei propune un limbaj simplu și rațional, conside- rat a fi potrivit pentru o clădire de birouri, care ar putea fi eventual citit și ca o asimilare în cheie contemporană a unor elemente de factură Art Deco, a căror sursă de inspirație o constituie clădirea emblematică a Palatului Telefoanelor, pandantul local al zgârie-nori-ului american. O serie de detalii marchează registrele orizontale și verticale ale clădirii și conferă profunzime, dar și o anumită eleganță fațadei. Lucrul cu decorația se întâmplă și la nivelul cornișei, ce împreună cu luminatoarele acoperișului-terasă contruiesc o imagine elaborată.
Așezarea pe teren lasă loc unui spațiu de utilitate publică și creează în imediata vecinătate a parcelei premisele unei noi legături între străzile Millo și Câmpineanu. Aceasta din urmă vine ca o continuare a străzii Oteteleșanu și conturează un nou traseu pietonal. În același timp, registrul parterului, mai înalt decât celelalte și tratat diferit, înscrie proiectul în logica arhitecturală a zonei și construiește o legătură cu spațiul public al străzii și al viitoarei piațete, inclusiv prin destinația publică a spațiilor din parter.
Mai sus de etajul 6, clădirea se îndepărtează de calcanul vecin al clădirii Novotel, lăsând loc unei terase mai ample, iar gestul permite citirea clădirii Millo ca obiect singular. Ultimul nivel al clădirii se înscrie și el în suita de spații ce se adresează vieții urbane, intenția proiectului fiind ca etajul să deservească o funcțiune cu caracter public. Astfel terasa ultimului nivel devine prilej pentru a contempla orașul.