Nominalizare

Ctitorii ale oamenilor liberi. Arhitectura bisericilor de zid ale românilor din zonele de graniță dintre Oltenia, Muntenia și Transilvania (1700‑1850)

Autor(i):

Matei Eugen Stoean

Colaboratori:

Consultant științific + prefață: prof. dr. habil. arh. Hanna Derer
Îndrumare cercetare de doctorat: prof. dr. arh. Anca Brătuleanu
Ediție îngrijită: Anca Dină
Fotografii: Hanna Derer (prefață), Matei Eugen Stoean
Relevee, scheme, ilustrații, hărți: Andreea Ioana Calma (Nicuț), Andreea Mihaela Chircă, Maria Degeratu, Matei Eugen Stoean
Grafică: Anca Dină, Crina Ungureanu
Concept grafic + copertă: Matei Eugen Stoean
Tipărit de: Master Print Super Offset

Localizare:

România

Comentariul autorului:

„Descoperirea tărâmului aflat la răscrucea dintre Muntenia, Oltenia și Transilvania, prin lumina aruncată asupra unora dintre cele mai de preț nestemate ale sale, edificiile de cult ale românilor liberi, se numără printre cele mai importante merite ale volumului de față. Precum un bijutier priceput, autorul ne arată întâi montura care scoate în evidență calitățile pietrelor sale prețioase. Timpul, spațiul și oamenii, oameni cu credință, oameni așezați, la casele lor, în satele lor, formează fundamentul și structura pe care, prin care și în cadrul cărora iau naștere lăcașurile de cult ce reprezintă puterile și vrerile membrilor de vază ai obștii sau, de ce nu?, ale obștii în întregime. Desigur, pentru întruparea celor puteri și vreri a fost nevoie de meșteri și zugravi pentru ca, mai apoi, zidită, cioplită și pictată, nestemata să își etaleze fațetele. De aceea, după o bine-venită privire asupra celor care au trudit direct la edificarea bisericilor și asupra materiei din care au fost plămădite acestea, Matei Eugen Stoean oferă cititorului o vedere de ansamblu asupra a două dintre cele mai importante aspecte în arhitectură: silueta și volumul clădirii, pe de o parte, și spațiul interior pe de alta.” (extras din prefață, prof. dr. habil. arh. Hanna Derer)

Prin acest volum se propune întocmirea unui prim studiu unitar asupra arhitecturii lăcaşurilor de cult de zid din nordul Olteniei, al Munteniei şi din sudul Transilvaniei, prin încadrarea întregului proces de evoluţie, cuprins între anii 1700‑1850, într‑un fenomen mai amplu, cel al arhitecturii și artei teritoriilor de frontieră. În cele peste 390 de pagini pot fi cunoscuți oameni, momente și întâmplări ce au condus la materializarea în zid a năzuințelor lor, precum și o evoluție a arhitecturii și o trasare a drumurilor artistice sintetizate în sutele de scheme, fotografii şi relevee originale de pe tot cuprinsul cărţii. Cartea cuprinde sinteza tuturor datelor și analizelor efectuate în ultimii nouă ani, atât pe timpul doctoratului, cât și prin noi cercetări asupra particularităților planurilor și spațiilor interioare, precum și a formelor exterioare și a elementelor de detaliu ale bisericilor ctitorite de români liberi în teritoriile de la granița dintre cele trei regiuni.