Comentariul autorului:
În contextul unei crize acute a forței de muncă specializate în domeniul construcțiilor și odată cu pierderea galopantă a ‘know-how’-ului, calitatea și autenticitatea fondului construit scade. Lipsește cunoașterea profundă a tehnologiilor elementare, fără de care o bună înțelegere a detaliilor de arhitectură nu poate fi atinsă. Mai mult decât atât, lipsește un anume simț al materialității, evident în multe gesturi arhitecturale. Într-un astfel de scenariu sumbru, educarea viitorilor specialiști devine imperativă, buna lor formare contribuind la perpetuarea tehnicilor tradiționale de construcție din care vechiul renaște iar noul se inspiră.
Remiza - Școală de Meserii de Patrimoniu la Depou este o școală de arte și meserii, o instituție – atelier, o ‘academie de meșteșuguri’ care aduce împreună studenți, arhitecți, constructori, meșteri sau alte persoane interesate de restaurarea patrimoniului construit și recalificarea profesională. Un aspect particular al proiectului este includerea noii școli într-un ansamblu de construcții de cărămidă din 1906 care aparține patrimoniului industrial feroviar: un depou, un turn de apă și o garnizoană. Astfel, situl patrimonial are șansa de a fi restaurat corespunzător, iar ucenicii pot fi inspirați de propriul mediu de învățare.
Concret, există trei zone principale care jonglează cu noțiunile de spațiu public/privat, interior/exterior. Spre zona depoului se regăsesc funcțiunile publice interioare, precum café bistro-ul, cantina, librăria tehnică, facilități de cazare, recepția și birourile administrative. Astfel, remiza se dorește a fi un loc – eveniment care să găzduiască expoziții tematice și conferințe într-un spațiu generos și inspirațional, dominat de impresionanta structură metalică a acoperișului. Piața triangulară adiacentă amintește de placa turnantă care direcționa vagoanele către clădire. Spre turnul de apă se află spațiile dedicate workshop-urilor de specializare în lucrul cu cele 4 materiale de construcție specifice zonei: lemnul, metalul, lutul și piatra. Fiecărui workshop interior îi corespunde câte un spațiu de lucru exterior, în așa fel încât trecătorii să poată observa meșterii desăvârșindu-și tehnicile de construcție. Alături, vechea cazarmă de grăniceri conține librăria de materiale utilizate în cadrul atelierelor.
Totul este conectat prin intermediul zonei mediane de acces: o intrare monumentală, care se comportă ca un filtru transparent, aducând zonele publice și private ale școlii împreună, într-un spațiu expozițional deschis unde meșterii își pot expune lucrările realizate în cadrul workshop-urilor.
Turnul de apă este accentul vertical al ansamblului, obiectul – semnal care inspiră creativitate în rândul cursanților prin desăvârșirea structurală și arhitecturală. El devine punctul de observație și atracția principală într-un sit vast care oferă perspective spectaculoase. Totul este încadrat de o clădire nouă, sculpturală, care unifică imaginea ansamblului ca un fundal.
