Castelul Ion Oteteleșanu. Consolidare, restaurare, restituție

Autor(i):
Autori:
Arhitectură
- S.C. Criba Proiect S.R.L. - arh. Cristina Olga Gociman
- B.I.A. - arh. Ruxandra Nemțeanu
Structură: S.C. Iterum Construct S.R.L. - ing. Iulia Craioveanu
Instalații:
- S.C. Mtm S.R.L. - ing. Mircea Hâncu
- S.C. Maslaev Consulting S.R.L. - ing. Florin Ungureanu
Coautori: arh. Claudia Hogea, arh. Victor Felix Mocanu, arh. Cristian Iosif Moscu, arh. Irina Moscu, arh. Iulian Bîndar, urb. Alfred Toader, urb. Ștefania Irimia, urb. Iulia Stănescu, arh. Ioana Marica, arh. Ecaterina Remescu
Localizare:
România, jud. Ilfov, Măgurele
Parametri:
RH: S+P+2E+M / Sd: 2486 m2 / Su: 1740 m2 / Cost: 1000 €/m2

Comentariul autorului:

În prezent Conacul (Castelul) Oteteleșanu din Măgurele este înregistrat drept „Corp M”, fiind administrat de către Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Materialelor.
Castelul - clasat monument istoric face parte din „Ansamblul fostului conac Oteteleșanu”, înregistrat în actuala Listă a Monumentelor Istorice (LMI), sub codul IF-II-a-B-15 294. Din ansamblu sunt clasate, în LMI, castelul, denumit „Conacul Oteteleșanu”, parcul, Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” și situl arheologic împreună cu vestigiile Mânăstirii Grindu.
Din punct de vedere arhitectural conacul (castelul) de la Măgurele face parte dintr-o serie de reședințe aristocratice pe cale de dispariție în România: reședințe nobiliare înconjurate de parcuri în stil romantic, amenajate în prima jumătate a secolului al XIX-a. Din acestea, în prezent, nu se mai păstrează decât câteva.
Propunere proiect
Proiectul și-a propus consolidarea și restaurarea clădirii existente în sensul restituirii conformării anterioare considerată cea mai valoroasă – cea din perioada Kalinderu – Slavici 1893-1894, conservată în imaginile din Monografia lui Slavici, asociată cu reconstituirea ferestrelor bifore de la etajul 2, fațada sudică din imaginea lui Dushek – tatăl (1863-1868).

Obiectivele proiectului au urmărit:
- punerea în valoare a clădirii monument ce reprezintă un caz unic prin cele șase modelări consecutive cât și a bogatei sale istorii populată de personalități istorice și culturale;
- crearea diversității tipologice și funcționale solicitate de beneficiar prin crearea unui centru de excelență în cercetare și învățământ de nivel european, spații publice, învățământ, cercetare, muzeu, cazare pentru bursieri;

Evoluția spațială
Etapa I. Perioada 1487-1840
- moșia și curtea boierilor Cojești Cula secolul al XV-lea, Stancăi Doamna și a lui Mihai Viteazul
- 1800 – nucleul conacului boierilor Hristodor și Iancu Vrana (asemănător Palatului Ghica Căciulați)

Etapa II. Perioada Oteteleșanu (1840-1888)
- 1840 – 19 august - 5 noiembrie – cumpărarea moșiei de către vornicul Iancu Ion Oteteleșanu – prezidentul Magistratului orașului București de la boierii Vrana;
- 1840 – căsătoria cu Safta Cîmpineanu (sora lui Ion Cîmpineanu);
- 1841-1850 – refacere și reconstrucție conac (arh. Xavier Villacrosse?) în stilul arhitecturii neoclasice – (subsol, parter, etaj 1 și 2 parțial) – amenajare parc în stil romantic – arh. Karl Wilhelm Friedrich Mayer (1844 - 1845) asistat de horticultorul F. Horner;
- 1850 – căsătoria cu Elena Filipescu;
- 1863-1876 – remodelare conac în stilul chalet-urilor de vacanță din spațiul alpin italo-austriac sau a stațiunilor balneare Karlovy Vary, Herculane, adăugarea amplei scări de onoare de pe fațada N cu 2 statui alegorice Venus și Apollo, adăugarea turnurilor laterale pe E și V, extindere etaj 2 în configurare „geamlâc” și adăugare terasă existentă spre parc la etaj 1 pe fațada S;
- 1863-1868 – fotografiile conacului făcute de Franz Duschek – tatăl;
- 1876 – moare Iancu (Ion) Oteteleșanu care lasă prin testament după moartea soției sale toată averea Academiei Române pentru înființarea unui Institut de fete sărace;
- 1876-1888 – proprietar devine Elena Oteteleșanu, născută Filipescu, moștenitoarea lui Ion Oteteleșanu.

Etapa III. Perioada Kalinderu-Slavici (1888-1908)
- 1893-1894 – Ioan Kalinderu și Ion Cîmpineanu – executori testamentari, după câștigarea procesului cu rudele lui Ion Oteteleșanu, înființează Institutul pentru fete sărace – „Institutul Ion Oteteleșanu” conform testamentului lui Ion Oteteleșanu;
- remodelarea de sub conducerea lui Ioan Kalinderu a însemnat renunțarea la scara monumentală de pe fațada N, construire balcon peste acces, închiderea vitrajelor geamlâcului de la et. 2, unirea celor 3 corpuri de la et. 2 fațada Sud pe fațada N de la acces și realizarea scării din aripa V;
- 18 octombrie 1894 – inaugurarea Institutului de fete „Ion Oteteleșanu” – participă primul ministru I. D. Sturdza și regele Carol I;
- 1894-1906 director de studii Ioan Slavici care scrie Monografia Institutului Ion Oteteleșanu;
- vizitator permanent Mihai Eminescu, prieten cu Ioan Slavici (chioșcul lui Eminescu) din parcul castelului.

Etapa IV. Perioada Institutului de Fete 1908-1947
- 1930 – remodelare – renunțare la șarpantă, acoperire în terasă și renunțare la balconul de pe fațada N – modificarea din beton a scării din aripa V.

Etapa V. Perioada IFA – Institutul de Fizică Atomică – 1948-1977
- 1948 – închiderea Institutului „Ion Oteteleșanu”;
- 1954 – Institutul de Fizică Atomică înființat în 1948 de către prof. Horia Hulubei se mută în castelul Oteteleșanu;
- 1977 – evacuarea Institutului datorită deteriorărilor acumulate după cutremur;
- 1979 – devine Institutul de Fizica Materialelor.

Etapa VI. Perioada IFTM – INCDFM (1977-2019)
- 2011 – prăbușire turn – E.
Elemente conservate prin proiect:
- pivnița cu bolți de cărămidă;
- pilaștri din piatră de pe fațada N în zona accesului pe sub balcon;
- pilastru decorativ care marca scara din aripa de V și care se presupune că provenea de la prima scară din holul central.
- goluri de uși și ferestre martori ai modificărilor succesive.

Intervențiile realizate:
- demolarea turnului prăbușit și a planșeului dublu de peste imobil;
- adosarea terasei ample de la etajul 1 din fațada S și a balconului de la etajul 1 – fațada N;
- reîntoarcerea la centralitatea inițială prin renunțarea la scara amplă din aripa V și reconstruirea accesului central;
- demolarea planșeelor din holul central pentru a crea golul central luminat zenital printr-o succesiune de luminatoare;
- amenajarea subsolului existent ca muzeu al castelului și a subsolului propus rezultat în urma consolidării cu spații tehnice;
- realizarea unor spații de învățământ și de conferințe la parter și et. 1 aripa E și de birouri aripa V; la etajul 2 și mansardă s-au amenajat spații de cazare pentru bursieri;
- consolidarea clădirii existente s-a realizat prin cămășuirea interioară a zidăriei, păstrarea planșeelor existente ca și cofraj pentru cele noi; păstrarea tuturor amprentelor vechi, goluri din pereții de zidărie descoperite în urma decopertărilor ca martor, ca decupaje în cămășuirea de beton;
- centrala termică, chillerul, postul trafo au fost amplasate în subsol în relație cu curțile de lumină exterioare care bordează fațadele laterale.

Intervenția structură
Încadrarea în RS1 – conform expertizei
Etape execuție
1. Punerea în siguranță a structurii existente:
1.1. Demolarea turnului de Est aflat în colaps;
1.2. Ușurarea greutății construcției;
1.2.1. Desființarea zidurilor de compartimentare adăugate în timp care nu se descărcau gravitațional;
1.2.2. Desfacere pardoseli și șape;
1.2.3. Decopertări tencuieli;
1.3. Sprijinirea elementelor structurale, zidăriilor, fațadelor și planșelor existente;
2. Consolidarea structurii într-o operațiune inversă;
2.1. Cămășuire pereți structurali;
2.2. Demolare planșeu dublu etaj 2 și refacerea planșeului simplu;
2.3. Turnare planșee noi folosind planșeele existente ca și cofraj;
2.4. Legare elemente orizontale de cele verticale prin străpungere ziduri;
3. Consolidare fundații de zidărie existente și realizare subsol general sub toată clădirea la nivelul subsolului existent.