Comentariul autorului:
Dezvoltarea zonelor metropolitane s-a confruntat cu o creștere haotică, ca urmare a noii realități urbane cu care se confrunta societatea românească după căderea regimului comunist. Polarizarea marilor orașe a devenit din ce în ce mai accentuată, iar dezvoltarea orașelor s-a realizat, în interiorul intravilanului, însă tendința de creștere accelerată s-a manifestat în afara acestuia, conducând la extinderea zonelor periurbane. Acestea s-au dezvoltat cu precădere în profil rezidențial monofuncțional, ansamblurile nou-create suferind disfuncții majore din cauza realizării lor fără o dezvoltare adecvată a infrastructurii (tehnico-edilitară și rutieră). Lucrarea analizează posibilitatea dezvoltării unui scenariu de mobilitate pentru creșterea accesibilității intermodale pentru dezvoltările rezidențiale existente din orașul Otopeni, bazat pe introducerea unor sisteme feeder de transport public pentru deplasări curente, în vederea reducerii dependenței față de automobil.
Soluția este influențată de constrângerile impuse de trama stradală din localitate, alcătuită preponderent din străzi de categoria a IV-a pe care se circulă în ambele sensuri și care rareori au posibilitate de lărgire, cu trotuare înguste acolo unde există, adeseori ocupate de parcări neregulamentare (cu precădere în zona centrală a orașului).
În cadrul analizei dinamicii de dezvoltare a localității, realizate au fost identificate trei tipuri de zone rezidențiale în funcție de densitatea lor de construire și anume: areale cu dezvoltări rezidențiale de tip central, cu densitate construită ridicată (locuințe colective cu regim de înălțime P+3), areale cu dezvoltări rezidențiale cu densitate construită medie (locuințe individuale) dezvoltări suburbane cu specific rural, areale cu dezvoltări rezidențiale cu densitate construită scăzută și foarte scăzută (locuințe individuale) – cartiere rezidențiale realizate pe fostele loturi agricole.
Tipurile de parcelări puse la dispoziție de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) indică tendințele de dezvoltare ale localității: prin densificarea țesutului existent (zona centrală), prin restructurarea țesutului existent – cu precădere în partea de vest a orașului există zone construite în care vechimea fondului construit este relative ridicată și care favorizează înlocuirea acestuia într-un timp scurt / mediu cu locuințe noi sau prin extinderea țesutului existent – specifică zonelor cu densitate construită scăzută și foarte scăzută.
Din perspectiva modificării infrastructurii de transport au fost propuse 5 tipuri de măsuri: menținerea circulației autoturismelor pe ambele sensuri de mers în cazul arterelor principale; înlocuirea mijloacelor de transport public clasice cu unele cu lățime redusă de tipul narrow bus cu bendă dedicată; transformarea străzilor de categoria a IV-a în străzi cu prioritate pentru deplasările nemotorizate (residential shared-space sau home zones); lărgirea străzilor existente la două benzi de circulație (una dedicată pentru mijloacele de transport publice), și piste de biciclete în ambele sensuri, separate fizic de restul traficului; trasarea unor străzi noi în ansamblurile rezidențiale în curs de dezvoltare în aceeași manieră.
Eliminarea parcărilor pe stradă și introducerea unor soluții inteligente de parcare favorizează dezvoltarea străzilor cu profil preponderent pietonal de tipul home-zones sau residential shared-street pe care vitezele admise de circulație sunt reduse.
Extinderea magistralei de metrou M6 care conectează Gara de Nord de Aeroportul Internațional Henri Coandă Otopeni, crește potențialul de accesibilitate intermodală a localității, care este valorificat în cadrul scenariului propus, acestea fiind conectate direct cu rețeaua locală de transport public.
Pasajele pietonale propuse care subtraversează DN 1 au rolul de a crește permeabilitatea țesutului, reducând efectul segregării localității creat de artera de circulației. Stația I.C. Brătianu are rol de punct intermodal de importanță regională, care conectează magistrala de metrou cu transportul public regional (BRT) propus, asigurând legătura facilă cu localitățile din nordul zonei metropolitane a capitalei. Terenul disponibil în vecinătatea sa face posibilă amenajarea unei parcări de transfer.
Accesibilitatea intermodală nou-creată este valorificată prin rezervarea terenurilor disponibile sau cu potențial de restructurare pentru dezvoltări de servicii pe o rază de cca. 500 m în jurul acestora (echivalentul a 5 minute de mers pe jos).
Rețeaua feroviară este modernizată fiind folosită, cu precădere pentru transportul
regional de persoane.
