Comentariul autorului:
Ales pe baza unor considerente urbanistice şi culturale, situl proiectului de diplomă este localizat în Bucureşti, fiind delimitat de clădirea Primăriei Capitalei (la nord), Splaiul Independenţei (la sud), strada Inginer Radu Elie (la vest) şi strada Inginer Anghel Saligny(la est). Terenul se află în apropierea a trei obiecte arhitecturale care marchează, intenţionat sau nu, trei evenimente istorice cu o puternică importanţă pentru societatea românească.
Cronologic, primul obiect de arhitectură despre care vorbim este clădirea Primăriei finalizată în 1906 și proiectată de Petre Antonescu. Ea simbolizează, prin funcţiunea pe care o găzduieşte, responsabilitate, autoguvernare şi maturitate politică. Al doilea element, cu cea mai mare greutate în istoria urbanismului bucureşteam este Casa Poporului finalizată la 1997, dar mai ales lipsa cartierului Uranus demolat pentru construirea ei. Această construcţie al cărei principal scop a fost cel de reprezentare simbolizează cea mai mare traumă urbană suferită de oraş, săvârşită într-un context în care puterea politică punea în practică şi înţelegea concepte fundamental greşite şi incoerente. Cel de-al treilea obiect, care intră în contrast cu primul, simbolizează anarhia generală produsă de oameni împotriva altor oameni, momentul de orbire al moralităţii civice, dar şi alinierea României la evenimentele europene (indiferent de natura lor), Memorialul Victimelor Holocaustului.
Dacă acestea au fost considerentele culturale, din punct de vedere urbanistic, terenul oferă oportunitatea continuării promenadei Lipscani care porneşte din centrul istoric şi interpretarea capătului acesteia. Proximitatea cu râul Dâmboviţa încadrează terenul în frontul riveran al oraşului, iar alăturarea cu clădirea Primăriei permite specularea unui spaţiu public.
Pe acest fond puternic conturat găsesc oportună amplasarea unui program cultural public, care ar putea juca un rol de mediator. Din punctul meu de vedere, acest lucru poate fi realizat printr-un program de arhitectură care să marcheze şi să ţină în lumină evidenţele acestor evenimente marcante pentru societatea românească. Tema de proiect propune un complex cultural multifunctional care cuprinde muzeul de arhitectura al orasului Bucuresti, Institutul Arhivei Naţionale de Film (un satelit al Arhivei Nationale de Film), o noua intrare si noi birousi suplimentare pentru angajatii primariei. O amplă piaţă publică ce ţine împreună toate aceste funcţiuni şi serveşte drept capăt de promenadă pentru strada Lipscani. Aceasta urmareste sa devina o ampla scena pentru manifestatii civice, puternic legata de simbolurile din zona.
Proiectul urmareste sa realizeze un spatiu material care tine in viata evenimentele efemere din trecut care au marcat si schimbat atat fata orasului Bucuresti, cat si societatea romaneasca.
