Ana Tower

Autor(i):
Vladimir Arsene, Călin Negoescu, Raluca Ionescu, Antoniu Craiovan, Bogdan Rădulescu, Daniel Bilan
Biroul:
Westfourth Architecture SRL
Colaboratori:
Structura: Tiberiu Vișan - Popp și Asociații
Instalații: Crișan Câmpeanu - Miga Airvent
Electrice: Corneliu Ciotec - Cons Eng
Fatada: Aram Hazarian - Aluplan
Constructor: Strabag
Management: Sentient
Localizare:
România, București
Parametri:
RH: 3S+P+25 / Sd: 40800 m2 / Su: 27000 m2 / POT: 42 / CUT: 4.50 / Cost: 1000 €/m2

Comentariul autorului:

Turnul de 26 de etaje și 110 m înălțime este amplasat în zona de nord a orașului, în vecinătatea hotelului Crown Plaza, a Casei Presei Libere, a Pavilionului Național de Expoziții și a clădirilor Gate Towers. Turnul constituie o prezență importantă în piața Presei Libere, prima piață circulară de traffic la intrarea în București dinspre aeroport. Turnul este deasemenea situat lângă zona de nord a parcului Herăstrău și împreună cu Gate Towers, vecinii din Est, definește silueta urbană vestică orașului, peste lacul Herăstrău.
Considerând prețul foarte ridicat al oțelului în perioada proiectării turnului triunghiular, proiectul a folosit o structură din beton armat, fară rigidizări cu șine de oțel în stâlpi. Sistemul ‘’tub în tub’’, cu planșee din beton armat post tensionat și cu un nucleu central rigid, a fost cea mai economică opțiune în momentul proiectării structurii de rezistență. Ana Tower este cea mai înaltă clădire din București din beton armat pur. Trei etaje de subsol, o fundație radier groasă și piloți sub stâlpi susțin greutatea semnificativă a etajelor superioare.
Stâlpii de 90 x 90 cm pe interax de 3m constituie tubul exterior și considerentul principal în arhitectura fațadelor, a spațiului interior și a configurației generale a clădirii.
Sub cele 25 de etaje peste parter, cele trei etaje în subsol sunt limitate de amprenta clădirii, în timp ce garajul subteran este amplasat în exteriorul turnului, și este conectat de acesta printr-un grup dedicat de circulație verticală.
Resturantul de la primul subsol este luminat prin curtea engleză adiacentă, în lungul laturii de nord est a turnului. Al doilea restaurant ocupă ultimul etaj al clădirii.
Un atrium îngust trianghiular este adiacent fațadei sudice, un rezultat al zidului de propietate de trei etaje, impus de regulamentul de urbanism. Atriumul este folosit de unul din cele două restaurante din primul subsol.
Fațadele sunt acoperite cu un perete cortină unitized pe două niveluri, alcătuit din panouri de sticlă și de aluminiu de culoare închisă ce marchează poziția stâlpilor turnului. Grilele pentru admisie de aer pentru centralele de ventilație situate în plafon deasupra grupurior sanitare sunt amplasate în articulațiile ce marchează intersecțiile fațadelor.
Accesul în turn este amplasat la pe fațada nord est, la capătul unui pod ce travesează curtea engleză paralelă cu Bulevardul Poligrafiei. O copertină din tole de oțel, alcătuită într-o configurație aparent bidimensională, protejează intrarea. În hol, o scară îmbrăcată în lemn conectează parterul cu un mezanin retras ce permite holului de intrare o înălțime dublă pe latura dinspre bulevard. Dale de cuarțit ‘’Macauba’’ acoperă pardoseala și unul din pereții holului, în timp ce pereții holului lifturilor sunt finisați cu lambriuri de lemn. Stâlpii, grinzile aparente, peretele și intradosul mezaninului sunt finisați cu stucco Venețian alb, iar un plafon translucent este prins între grinzi, ascunzând sursele liniare de lumină situate deasupra acestuia. Oglinzi prinse între grinzile plafonului la intersecția acestora cu peretele de sticlă al mezaninului, crează iluzia unui plan infinit.
Silueta zveltă și grațioasă a turnului contrastează cu structura sa masivă și dimensiunile etajelor (1400 mp). Forma triunghiulară în plan, pereții înguști solizi, verticali, din intersecțiile fațadelor, contribuie la imaginea bidimensională a turnului din multe unghiuri de vedere.