Comentariul autorului:
Casa J este o casă pasivă certificată, care (după cum am aflat ulterior) la momentul construirii a fost printre primele clădiri de acest gen din Ardeal. Practic certificarea în sine a fost dorită pentru asigurarea nivelului calitativ al proiectului și al execuției. Din fericire beneficiarul a înțeles importanța proiectării elaborate, am avut timp și încredere suficientă din partea lui până am ajuns la varianta finală. Cu toate că am avut consultanță continuă cu un inginer specializat pe partea de calcule PHPP, proiectul a presupus o fază consistentă de documentare din partea noastră pentru însușirea principiilor și detaliilor specifice caselor pasive. A fost o provocare găsirea planimetriei potrivite care să satisfacă nevoile clientului și dispunerea spațiilor conform însoririi și a topografiei terenului, am studiat rezolvarea corectă, evitarea punților termice la detaliile din jurul ferestrelor, la îmbinările dintre pereți – planșee, acoperiș, fundații, etc. Condițiile climatice deosebit de aspre, orașul aflându-se în cea mai rece zonă a țării, au reprezentat dificultăți suplimentare pentru atingerea parametrilor de consum energetic.
Parcela se află într-un cartier nou, pe cale de formare, la marginea orașului, care pe lângă deficiențele arhicunoscute, cum ar fi lipsa unui caracter arhitectural închegat, a unei infrastructuri coerente, avea și probleme de orientare, în sensul că deschiderea panoramei și căderea pantei terenului erau spre nord-vest. Ca urmare, fațada sudică s-a dispus la un unghi de 26 grade față de orientarea cardinală. Aportul solar este exploatat la maxim printr-un geam vertical generos, pe două nivele, care încălzește, luminează spațiile de zi, iar perspectiva importantă, înspre oraș, se deschide prin niște suprafețe ușor mai reduse, ca urmare a unor negocieri de principii, calcule energetice. După nenumărate variante am ajuns în final la volumetria curentă care trebuia să fie în același timp compactă din motive de eficiență dar și articulată, jucăușă, să fie relativ atractivă. Consola nivelului de la etaj are rolul de a acoperi terasa din fața livingului și de a preveni supraîncălzirea spațiilor de zi dinspre vest, în timpul verii.
Structura constructivă este una clasică pe cadre din beton armat cu pereți de umplutură din cărămidă, fundații, planșee și acoperiș din beton. Termoizolațiile sunt generoase, polistiren extrudat pe suprafețele (semi)orizontale și vată minerală pe cele verticale. Fațadele primesc un placaj de lemn resp. fibrociment în sistem ventilat, iar peste acoperișul tip terasă înclinată se amenajează un acoperiș verde extensiv (care necesită o întreținere minimală) care contribuie pozitiv la izolația termică, respectiv reține o parte din cantitatea precipitațiilor atmosferice și întârzie căderea acestora direct pe sol. S-a optat pentru tâmplării performante, tip lemn-aluminiu cu vitraj triplu, care s-au montat în mod etanș, poziționați în continuarea termoizolației, în exteriorul pereților de cărămidă.
Camera tehnică a ajuns într-o poziție atipică, la nivelul 1, în colțul nordic, fiind echipată cu o unitate de ventilație cu recuperare de căldură, instalații pentru panouri solare și un cazan pe gaze. În jurul spațiului tehnic s-au dispus funcțiuni tampon pentru a preveni disconfortul acustic.
Locuința pasivă este un pas firesc către minimizarea utilizării resurselor de care încă dispunem dar care se află într-o scădere drastică. Cu toate că timpul estimat necesar pentru proiectarea acestei case, inițial a fost mult prea subevaluat, considerăm că a meritat efortul depus. În practica curentă încercăm să optimizăm experiențele acestui proiect de exemplu folosind în măsură mai mare materiale naturale, regenerabile, cu impact redus asupra mediului.
Comentariul juriului
Casa J se remarcă prin abordarea complexă a temei de proiectare. Construcția casei se dezvoltă ca o interacțiune organică cu elementele naturale. Legătura dintre planimetrie, volumetrie și elementele naturale — precum insorirea, topografia, sau clima — reprezintă un aspect cheie al acestui proiect. Integrarea elementelor naturale precum acoperișul verde sau placarea din lemn depășesc valoarea ornamentală și devin parte integrantă a sistemului întregii case. Volumetria dinamică răspunde unei interacțiuni cu elementele naturale, și se dezvoltă în dialog cu mediul în care este amplasată. Contextul — climatic, geografic, uman — devine element constitutiv în articularea acestui proiect, lucru esențial în abordările sustenabile de orice natură.
