Autogara Chitila - Reabilitare & extindere

Autor(i):
arh. Elena Ștefănescu, arh. Andrei Ștefănescu
Biroul:
Studio ae - arhitecture & evolution (Atelier SEA SRL)
Localizare:
România, București
Parametri:
RH: P+1 / Sd: 1500 m2 / Su: 1200 m2 / POT: 33 / CUT: 0.38

Comentariul autorului:

Context | Clădirea în care a funcționat Autogara Chitila a fost abandonată mai mulți ani și a ajuns într-o stare avansată de degradare. Construită în perioada comunistă, la limita Bucureștiului de atunci, locul este în continuare punct terminus pentru liniile de tramvaie și de autobuz ale orașului. Este un punct de conectare dintre Ilfov și București.
Imaginea dinaintea reabilitării arată starea de degradare: infiltrații, geamuri sparte, pereți demolați parțial, structură de rezistență afectată.
Scopul a fost de a revitaliza zona prin transformarea clădirii existente într-un magazin de proximitate. Consolidarea clădirii a fost necesară.
Scopul a fost de a revitaliza zona prin transformarea clădirii existente într-un magazin de proximitate. Consolidarea clădirii a fost necesară.
Concept | Tranziția dintre clădirea existentă și noul volum se realizează printr-un luminator continuu care le articulează. Fiecare volum este tratat diferit: cărămidă pentru clădirea existentă, panouri gri antracit pe structură metalică pentru extindere, sticlă pentru luminator. Un rol de continuitate cu trecutul îl reprezintă peronul exterior, nou construit, care creează un spațiu public acoperit pe care locuitorii îl pot folosi liber, în apropierea stațiilor de bilete. De asemenea, spațiului verde i s-a acordat o importanță deosebită prin amenajarea peisageră pentru a crea o zonă verde în cartier.
Scopul a fost să salvăm clădirea existentă, să o consolidăm, să o extindem și să folosim lumina naturală ca legătură între cele două perioade reprezentative ale clădirii. Prin amenajarea peisageră se creează un microclimat, iar pe volumul nou sunt plante care se agață pe structurile secundare și aduc natura aproape de noua fațadă.
Din punct de vedere al sustenabilității s-a conformat energetic clădirea prin izolarea termică, prin recuperatoare de căldură, prin folosirea iluminatului cu dimare care se ajustează automat în funcție de lumina naturală și printr-un sistem de infiltrare treptată a apei în sol. Astfel, un spațiu relevant pentru comunitate este reintegrat în dinamica orașului la contactul cu zona limitrofă. Clădirea generează un nou spațiu public, un peron urban, care devine un loc cheie de proximitate și de activare a cartierului.