Comentariul autorului:
Constanța a fost dintotdeauna un simbol al diversității etnice și culturale în Romania, fiind un oraș cu o mare concentrație de minorități etnice. Multiculturalitatea sa este datorată și așezării sale strategice, având unul din cele mai vechi porturi ale Marii Negre, ce a favorizat dezvoltarea sa și deschiderea către diverse culturi și etnii.
Portul a fost dintotdeauna un simbol al comerțului între state, aducând laolaltă culturi foarte diferite în același loc. În vremurile vechi se practica ''trocul mut'' în sensul că pe țărm se lăsau unelte, confecții și comercianții așteptau oferte din partea potențialilor cumpărători. Foarte mulți dintre negustorii străini se stabileau în zona peninsulară pentru a-și deschide prăvălii mici, afaceri de familie, astfel, punând bazele a ce urmează să fie multiculturalitatea specifică zonei.
În situația actuală, zona peninsulară din Constanța, din punct de vedere al importanței la scara orașului, se află intr-o puternică stare de degradare, atât din punct de vedere cultural și arhitectural, cât si a valorii turistice. Caracterul său multicultural s-a pierdut treptat din cauza neglijenței și nepăsării autorităților, și a gestionării defectuase de promovare a identităților culturale specifice. La ora actuală nu există niciun loc dedicat adunării comunităților entice, iar exprimarea culturală este îngreunată din cauza lipsei de spații dedicate.
Istoria Constanței a fost marcată de multiple fluxuri etnice de-a lungul secolelor, ducând la conviețuirea armonioasă între etnii pana în zilele noastre.
Greci, evrei, turci, tatari, bulgari, doar câteva din comunitățile prezente în Constanța, fiecare a adus din cultura sa câte ceva și a contribuit la mozaicul cultural definitoriu pentru Constanța, un concept ce a ilustrat conviețuirea pașnică a etniilor în scopul binelui comun, făra a-și pierde identitatea, iar unitatea sa a constat în diversitate, acest mozaic observându-se foarte bine și prin diversele mărturii arhitecturale din Peninsulă.
În momentul de față în Constanța trăiesc cel putin 10 etnii minoritare ce și-au lăsat amprenta adânc în dezvoltarea orașului până în prezent. Dintre acestea, amintim urmatoarele: turci, tătari, aromâni, evrei, armeni, bulgari, italieni, germani, lipoveni și greci. Din recensămintele efectuate din secolul XIX până în prezent, se observa o decădere a identității culturale a orașului, iar în vremea aceea, românii erau minoritari, iar actualele minorităti formau majoritatea. În componența peninsulei se află un octogon confesional reprezentat de cele 8 lacasuri de cult de religii diferite.
Zona de intervenție se află în zona peninsulară, mai exact chiar în inima centrului vechi, vis-a-vis de Muzeul de Istorie și Arheologie, între cele doua, desfășurându-se o piață cu valoare istorică și ambientală, de-a lungul unui parcurs turistic care leagă cele mai importante obiective turistice și culturale ale orașului. În partea de nord a sitului ales, se desfașoară faleza împreună cu portul de agrement, un important factor turistic și economic.
Piața Ovidiu a avut momente de glorie în perioada dinaintea războaielor. Era locul cel mai frecventat de elita Constanței, de turiști și de oameni de afaceri. Cele 5 case de mai sus au fost deținute de oameni de etnii diferite, care au facut din piața Ovidiu locul in care oamenii de toate culturile se întâlneau să discute afaceri, să afle ultimele tendințe în modă, să ia masa la restaurante de lux, sa urmărească filme la cel mai modern cinema din oraș, să vadă spectacole, caracter care a fost menținut pana în ziua de azi.
Situl care face obiectul acestui exercițiu trebuie valorificat la nivel de memorie colectivă și turism, să comunice coerent cu piața și portul turistic și să se revigoreze exemplul de colectivitate multietnică.
Este nevoie de o revitalizare a peninsulei, alegând a se face prin aducerea diverselor comunităti laolaltă într-un spațiu polivalent, flexibil, potrivit pentru activități culturale, creative și sociale care să ajute la păstrarea identităților și facilitarea perpetuării tradițiilor dar și familiarizarea necunoscătorilor despre tradițiile specifice ale comunităților, schimb de experiențe pentru o mai bună înțelegere și susținere interculturală.
În zilele noastre Piața Ovidiu este un simbol pentru adunările multietnice, aici organizându-se diverse festivaluri, târguri cu specific( turcesc, grecesc etc), concerte, proiecții de film în aer liber, ceea ce face ca piața să fie gazda perfectă pe timp de vară, în ciuda faptului că fondul construit este într-o continuă degradare.
Obiectul de arhitectură propus are ca scop rezolvarea relației dintre portul turistic și Piața Ovidiu, reîntregirea frontului pieței, cu păstrarea motivelor de poartă spre mare și transparență care și-au pus amprenta pe memoria locului în ultimul secol, restabilind poziția pe care acest loc a avut-o de-a lungul istoriei, de loc de întâlnire, dezbatere, vernisaj, forum, mereu la dispoziția diverselor culturi și funcționând ca o extindere, un buzunar al Pieței Ovidiu, cu perspective privilegiate și spații de învățare, exprimare și manifestare, atât la exterior cât și la interior.
Conceptul de Forum Multicultural face apel la orașul roman unde acesta era un loc de reuniune, discuții, dezbateri, diverse manifestații artistice, concept care a existat în peninsulă în vremea când era locuită de coloniile romane. În cazul de față, la acestea se adaugă transparența, motivul porții spre mare, ce face din propunere o punte vizuală și senzorială între mare și Piața Ovidiu, cu spații dedicate diverselor manifestații artistice, literare și reuniuni atât interioare cât și exterioare.
Obiectul de arhitectură propus, este format din doua corpuri, unul cu spații dedicate anumitor activități specifice (workshopuri de gastronomie, creație, dansuri și alte activități specifice culturilor în discuție, cu acces la un bar dedicat și terasă estivală), și unul cu spații polivalente, flexibile la nevoile utilizatorilor. Cele două conturează Portalul către mare și comunică prin Subsol și pe la etajele superioare.
Pe lângă motivul portalului, Forul Ovidiu are ca principal fenomen de spectacol o punte de-a lungul perspectivelor privilegiate, care poate fi accesată atât din interiorul clădirii polivalente cât și din exterior, direct de la nivelul Pieței Ovidiu, însoțită de 2 seturi de gradene îndreptate fiecare către câte un obiectiv, Piața Ovidiu și Marea. Astfel, puntea devine locul cu acces liber pentru manifestări, adunări, dezbateri, proiecții de filme etc. În jurul acestei punți se desfășoară activități la interior în spații polivalente, menite să fie flexibile la necesitățile utilizatorilor. În continuarea acestor relaționări incontestabile, de la nivelul parterului și etajelor superioare, Forul croiește drum direct printr-o altă gradenare parțial acoperită, de această dată spre subsol, în imediata legatură cu cornișa penisulei, urmată de trasee belvedere care conduc spre malul portului de agrement.
În concluzie, obiectul de arhitectură propus, Forul Ovidiu- Centru multicultural, rezolvă conturarea Pietei Ovidiu, fiind în același timp transparent către mare, cu zone care funcționează ca locuri de adunări, dezbateri și manifestări culturale și creative, legând coerent cele două zone de înaltă importanță , Piața Ovidiu și Faleza portului de Agrement.
