Comentariul autorului:
Timp de o săptămână am țesut cu florile din poiana școlii de la Bunești alături de studenți. Am improvizat războaie de țesut din nuiele de alun și sfoară pe care am împletit cu cicoare, volbură, isop, pipirig sau cimbrișor. Au rezultat țesături efemere care pot oferi umbră în dreptul ferestrelor, intimitate separând diafan diferite spații, o stare de bine prin prezența lor olfactivă. Însă esența atelierului nu au fost obiectele rezultate, ci procesul liber și terapeutic prin care ne-am apropiat de loc.
Am simțit că îl înțelegem mai bine împletind cu florile din poiană.
