Comentariul autorului:
O casă ca o cascadă abstractă ce te întâmpină la stradă aproape de o mare intersecție destructurată și impersonală este o posibilă poveste ce te poate intriga în contextul unei intervenții construite în oraș.
Clădirea existentă a unei bănci în Timișoara din ipostaza sediului regional a primit ca tema restructurarea și recompartimentarea atât la nivel interior cât și la cel exterior.
Discursul poveștii amintite te face să percepi vibrația în perspectiva texturii 2D abstracte a “cascadei” cât și din perspectiva suprapunerii de planuri ce se schimbă în diverse registre și pe diverse niveluri ale casei.
La nivelul materialității fațadei, tencuiala brută pusă în simbolistica metaforică a unui mineral natural, vine în contrast cu hi-tech-ul sticlei abstract texturate a apei.
Un element distinct major îl reprezintă elementul “11” care se prezintă în ipostaza unui simbol iconic macro ce produce atât ziua cât și noaptea o puternică amprentă vizuală, determinând pur și simplu numărul poștal al casei.
Spațiul interstițial din fața intrării prin procesul oglindirii la nivelul planului plafonului, primește o bipolaritate și are menirea în a te pregăti dinaintea trecerii înspre interior, crește atenția propunând interacțiunea vizuală cu trecătorii și totodată semnalează caracterul de reprezentativitate al acestei clădiri.
Demersul compoziției cubiste a parapeților rampei de acces conturează aceeași simbolistică minerală în jurul temei generale, devenind alt posibil playground interactiv...
