Comentariul autorului:
Apartamentul este situat la primul etaj al blocului Ertler din centrul istoric al oraşului Oradea. Proiectată de arhitectul Mende Valer, clădirea este un important exemplu de arhitectură de început de secol, mai ales prin magnifica sa faţadă cu ornamente incizate.
Proprietarii anteriori împărţiseră primul nivel, cândva o singură unitate, în mai multe apartamente, iar cel despre care vorbim era incompatibil cu modul de locuire şi cu nevoile noului proprietar. Principala preocupare a fost redefinirea arhitecturală a apartamentului, bazată pe regândirea circulaţiilor, conexiunile spaţiale dintre zone şi calitatea luminii naturale.
După înlăturarea tencuielii de la interior, împărţirea originală a fost dezvăluită de urmele lăsate de cablurile electrice iniţiale. Lăsând tavanul de beton expus şi aliniind vertical sursele de lumină cu vechile urme, s-a creat un soi de capsulă a timpului discretă, ce coexistă cu noua ordine spaţială.
A fost creat unui interior atemporal şi confortabil, în care principalele funcţiuni (sufragerie/bucătărie – salon/dormitor) sunt amplasate în jurul unei mobile centrale, care adăposteşte baia, toate spaţiile de depozitare necesare, precum şi sistemul de aer condiţionat al apartamentului.
Legătura dintre noul volum central şi pereţii perimetrali este rezolvată printr-un rost de umbră inspirat din gravurile decorative ale faţadei. Acelaşi detaliu ce înconjoară tavanul şi este utilizat şi pentru plinta ce nu depăşeşte planul peretului. La finisarea pereţilor perimetrali s-a folosit o tencuială texturată, creând astfel o coajă interioară, vopsită şi ea în alb pentru a creşte aportul de lumină naturală. Pardoseala din mozaic şi din lemn de stejar creează un fundal de tip clasic pentru volumul central complet alb.
Uşile şi ferestrele originale au fost restaurate pentru a păstra cât mai mult din elementele de patrimoniu ale apartamentului. O uşă de sticlă culisantă, făcută la comandă, inspirată de designul vechilor uşi de lemn, separă sufrageria de bucătărie şi îmbunătăţeşte lumina şi continuitatea spaţială. Atmosfera generală este definită de texturi brute şi tonuri naturale, echilibrate cu mobilier de la începutul secolului XX.
