Astra VR

Autor(i):
Cosmina Goagea, Constantin Goagea, Cristina Ginara, Andrei Angelescu
Biroul:
Zeppelin Design
Colaboratori:
Curator și coordonator expoziție: Mirela Iancu
Coordonatori conservare-restaurare: Andrea Bernath, Iulia Teodorescu
Conservator-restauratori: Marius Iuga, Gabriel Ciolan
Muzeografi: Ancuța Ilie, Camelia Repede, Adrian Stoia, Valentin Delcă
Coordonator program valorificare expoziție: Lucian Robu
Responsabil derulare ateliere: Mihaela Gherghel
Scenariu și regie audio: Alexandru Berceanu
Producție și dezvoltare Unreal Engine: Tudor Gheorghe, Collider Visuals
Modelare 3D, personaje 3D: Andrei Drîmbă, Alin Sîrbu, Silviu Popescu
Sound design: Mihai Gheorghiu
Voci: Romeo Cornelius, Isabela Neamțu, Ioan Ionescu, Vlad Bârzan, Ivona Berceanu, Sașa Berceanu, Vlad Benescu, Răzvan Mandruță, Valentina Zaharia
Ilustrație: Alexandru Voicu
Design grafic: Radu Manelici
Editare documentație etnografică: Simona Constantin, Cristina Ginara, Alexandra Bușilă
Expert muzeal: Dragoș Neamu
Înregistrări audio interactiv
Scenariu: Simona Constantin
Regie: Ilinca Stihi
Voci Actori: Cosmina Dobrotă (Ana), Voicu Hetel (Toma), Ivona Berceanu (Măriuca), Brândușa Mircea (Pria), Ciprian Cojenel (Achim), Sașa Berceanu (Bucura)
Sound Design: Tom Brânduș
Programare: Ioan Cernei
Traducere: Andreea Chindriș
Scanare obiecte 3D: Giga Pixel
Producție sistem expunere și semnalistică: Fabricate
Lumini: Almalux
Montaj și instalare: Concret Multiform
foto: Silviu Popa, Răzvan Negru
Localizare:
România, jud. Sibiu, Muzeul ASTRA

Comentariul autorului:

ASRTRA VR este un experiment muzeal care se folosește de tehnologie VR, instalații de sunet și bandă desenată pentru a face patrimoniul culturii tradiționale mult mai accesibil. Miza pe care muzeul ASTRA din Sibiu și-a asumat-o a fost aceea de a inova modalitățile de exprimare muzeistice și de a se apropia de o nouă generație de vizitatori.
Toate aceste mijloace contemporane au fost puse în joc pentru a evoca lumea satului dimprejurul Sibiului, la începutul secolui trecut. Aproape de 1920, întâlnim aici o întreagă lume a antreprenoriatului din jurul oieritului, dar și a primelor crize datorate importurilor de stofe sau dezvoltării industriei chimice, pe scurt o incipientă criză a globalizării. În acest context, brânza, lâna și grăsimea de oaie își schimbă ordinea în lanțul economic lucru care avea să influențez multe alte elemente în dezvoltarea rurală.
În acest proiect experiment au fost propuse ca studii de caz, două gospodării și un staul.
Pentru cele două gospodării (din Sebeș și Rășinari) au fost selectate câte 7 obiecte/instalații casnice vechi – în special obiecte legate de prepararea alimentelor, dar dispărute azi din uz. Acestor obiecte cu greu li s-ar mai cunoaște rostul azi, iar numele lor pe cât de sonor pe atât de greu de asociat cu funcția lor. De exemplu: blidar, sărăriță, crintă, piuă de grâne, boacă de pisat ceara, cănceu, zdrobitoare, teasc, sunt denumiri care pentru un public urban tânăr rămân de nedeslușit.
Pentru aceste 14 obiecte, au fost create mai multe povești care să-i ajute pe vizitatori să priceapă cum erau folosite la începutul secolui trecut, cum era atmosfera unei gospodării în acele vremuri și ce relevanță aveau toate aceste obiecte în contextul lucrativ de-atunci.
Poveștile au fost livrate pe trei niveluri distincte:
a. o bandă desenată care dă informații despre funcțiile unora dintre aceste obiecte sau despre obiceiuri și procese asociate cu acestea.
b. O instalație sonoră, sub forma unui documentar ficțional în care trei personaje dialoghează, sau povestesc câteva scene din viața de zi cu zi, în care apar și obiectele menționate. Interacțiunea cu instalația aceasta a pornit de la ideea unei întâlniri a vizitatorilor cu familiille care locuiau în aceste case, și care în înregistrările sonore redau preocupările, grijile, practicile casnice și tipul de relații interumane din aceste sate, așa cum erau acum 100 de ani.
c. Animații 3d, care introduc vizitatorul în lumea poveștilor de dragoste ale satului, a relațiilor mult mai complexe ale comunităților rurale. Pentru realizarea animațiilor și a contextului VR au fost cercetate și reconstituite cu atenție toate detaliile etnografice de la numele personajelor, până la specificul pieptănăturii sau forma, textura și culoarea hainelor. Desemenea au fost redate cu atenție detalii arhitecturale specifice satelor Rășinari și Sebeș, elemente de mobilier, decorații interioare și textile. În animațiile VR apar cele 14 obiecte menționate, dar spre deosebire de documentarele din instalația sonoră, experiențele VR propun o incursiune cu un grad ficțional mai mare, atingând straturi culturale și un nivel emoțional mult mai intens.


Este remarcabil că prin acest experiment, ASTRA VR aduce o abordare real creativă. înlocuind discursul muzeografic, echidistant, impersonal cu o o perspectivă narativă, chiar spusă la persoana întâi, prin care vizitatorii pot să înțeleagă și să să deslușească mai ușor valoarea patrimoniului arhitectural și ambiental pe care această instituție îl depozitează.
După acest experiement, muzeul ASTRA își propune să continue seria de povești în jurul caselor tradiționale și să dezolte mai departe acest format inovativ de recuperare și valorificare a patrimoniului.