Comentariul autorului:
Arhitectura populară este în pericol să dispară peste tot în lume, în fiecare cultură și în fiecare circumstanță economică. Este greu de crezut că vreodată patrimoniul vernacular va fi protejat prin inițiative sau finațări guvernamentale. De aceea este important ca oamenii să înțeleagă valoarea propriei lor tradiții și să devină atât de mândri de aceasta încât demersurile de protejarea a arhitecturii tradiționale să devină atitudine firească.
Cum pot fi arhitecții utili în această lume vernaculară, a arhitecturii fără arhitect?
Un răspuns posibil ar fi utilizarea abilităților de bază, cele care i-au determinat să aleagă această meserie: privirea pătrunzătoare și ușurința în exprimare grafică. Tradițiile constructive pot fi prezentate cu multă abilitate în relevee detaliate, atrăgând atenția asupra aspectelor estetice, practice și deosebit de inteligente ale arhitecturii vernaculare.
DOCumentarea asupra arhitecturii VERNAculare are un principiu de bază: realizarea de relevee cu mijloacele cele mai simple: în orice magazin sătesc poate fi cumpărată o coală de hârtie, un creion, un liniar, un echer, o radieră și o ruletă. Măsurătorile sunt transpuse pe hârtie la fața locului, urmând ca acasă să fie ”trase în tuș” cu redarea sugestivă a materialelor de construcție și sugerarea tridimensionalității prin redarea umbrelor proprii și purtate.
Taberele de documentare VERNADOC s-au răspândit cu repeziciune pe tot globul, începând cu anul 2005 când a avut loc prima tabără în satul finlandez Tunkelo. Iniţiatorul conceptului VERNADOC este arhitectul finlandez Markku Mattila, care a reuşit să creeze o reţea discretă dar puternică de specialişti îndrăgostiţi de acest mod de a participa la prezervarea arhitecturii vernaculare.
În România prima tabără VERNADOC a avut loc în Maramureș, la Biserica de lemn ”Nașterea Maicii Domnului” din Călinești Căeni unde echipa de lucru formată din arhitecți și studenți arhitecți din România și Finlanda au desenat toate piesele componente ale unui releveu meticulos, pe care le-au expus în expoziția de la finalul taberei, și care au fost publicate ulterior în revista VERNADOC MM 2012, alături de articole interesante despre obiective și practici vernaculare din lumea largă.
După 2 ani, în anul 2014 a avut loc în Petrova o altă tabără VERNADOC, de data asta orientată către studiul în detaliu a arhitecturii tradiţionale, prin realizarea a 5 relevee detaliate de case şi gospodării. Desenele, frumoase şi foarte expresive, pot sta cu succes în orice galerie de artă, pentru că sunt prezentate în aceeași tehnică grafică rafinată, specifică arhitecţilor de odinioară: cea a peniţelor rapide (rapidografe) de dimensiuni minuscule de o zecime de milimetru. Și aceste desene au fost prezentate în expoziția de la finalul taberei și apoi publicate în revista VERNADOC MM 2014.
Desenele au mai făcut parte din diverse expoziții, dintre care amintim ”Ziua Bunei Vecinătăţi româno-ucrainene” organizate la Muzeul Satului din Sighetu Marmaţiei în anul 2016, activitățile ”Școlii rădăcinilor străbune” de la Călinești în 2017, sau în cadrul ”One Jazz Festival” din Baia Mare în 2018.
Se așteaptă ca rezultatele activității măsurătorilor de teren să inspire atât proprietarii de clădiri cât și oamenii din comunitate şi să-i facă să realizeze valorile arhitecturii tradiţionale, astfel încât aceștia să coopereze la conservarea acelor clădiri.
