Comentariul autorului:
Tema de proiectare se concretizează a fiind puntea de legătură între dimensiunea teoretică şi cea aplicată a incluziunii în şcoli (metodologie pedagogică versus design incluziv); nevoia generală a unei școli incluzive care trebuie să funcționeze oriunde conturează formularea unui model de proiectare menit să definească parametrii de funcționare, care poate fi multiplicat şi implementat oriunde, fără a limita artistic însă intervenția arhitectului.
Proiectul se definitivează în trei etape: formularea modelului la scară largă (fluxuri organizatorice) şi maleabilitatea sa, cuantificarea principiilor pedagogice incluzive și implementarea acestora în proiectare și, în ultimă instanță, amprenta personală a arhitectului care, în timp ce respectă parametrii de proiectare definiți, își păstrează individualitatea și unicitatea ambientală.
Trama 3D formulată are principii generale şi locale de proiectare. General, orientează cele patru dimensiuni caracterizate de managementul decentralizat, învățarea structurată și învățarea liberă și zona de joacă. Principiile au fost studiate pe diferite planimetrii pentru a-i înțelege capacitatea de a se extinde în funcție de contextul specific cerut, păstrând în același timp principiile funcționale primare. Dimensiunile funcționale se extind sau se contractă în funcție de programul educațional specific și de grupul de vârstă vizat – adaptarea suprafețelor de joacă sau de învățare liberă vis-a-vis de clasele organizate.
Paradigma principală – de a crea un spațiu adresat fiecărui utilizator – a putut fi adresată doar după ce au fost stabilite condiții de proiectare pentru fiecare grup vulnerabil în parte; ulterior, intersecția condițiilor determinate absolut necesare şi non-negociabile au fost acceptate şi percepute ca oportunități de proiectare, şi nu ca praguri ambientale normate perturbatoare (spre exemplu, găsirea unui numitor comun între grupurile vulnerabile care necesită compensarea lipsei unui simț fizic şi grupurile vulnerabile care sunt afectate de hiperstimularea acestor simțuri). Acest obiectiv se materializează ca factor decizional în fiecare element propus în amenajarea interioară – finisaje alternate strategic, direcții perpendiculare de circulație, mână curentă perimetrală cu secțiune transversala alternantă, relație mână curentă – elemente de signaletică, amplasament strategic cromatic, etc.
Totalitatea subiectelor de cercetare (metodologii pedagogice, condiții fizice şi psihologice, principii de proiectare incluzivă, plan de investiții național şi strategie de distribuire a forței de muncă) își dorește, de fapt, să demonstreze plauzibilitatea programului de arhitectură, care devine fezabil îndată ce școala își diluează caracteristica singular instructivă și devine, treptat, centru comunitar, loc de joacă, loc de învățat, cabinet medical, sală de spectacole și de experimentat; reformulat simplist, ea devine părinte, educator, psiholog și prieten.
VIDEO https://vimeo.com/575496234
