Comentariul autorului:
Proiectul prezentat este rezultatul colaborării dintre Stoleriu Maria si Cioponea Ionut, studenți în anul III la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și a fost realizat în cadrul temei de locuire colectivă, cu accent pe integrarea în contextul urban.
Amplasamentul se află în cartierul Giurgiului din București, la intersecția dintre strada Basarabilor și strada Ștefan Vodă, cu deschidere spre strada Toporași, care face legătura către cartierul Ferentari, în vest. Terenul este situat într-o zonă de tranziție, unde două tipologii urbane majore se întâlnesc: pe de o parte țesutul de case joase cu lotizări fine, pe de altă parte frontul de blocuri de înălțime medie și mare care flanchează bulevardul Giurgiului.
Proiectul propune patru volume verticale de tip turn, cu înălțimi diferite- de la P+3 la P+9, care cresc gradual dinspre zona de case spre zona de blocuri. Această dispunere în trepte răspunde direct contextului și creează o mediere între cele două scări urbane, contribuind la o tranziție coerentă a peisajului construit. Cele patru turnuri sunt organizate câte două și sunt legate între ele printr-un parter comun, cu funcțiuni publice, care direcționează circulația pietonală.
Parterul este tratat material diferit – realizat din beton aparent – pentru a semnala deschiderea către comunitate și caracterul său public. Acesta este complet vitrat, permițând vizibilitatea spre interiorul spațiilor publice și o relație vizuală deschisă cu exteriorul, ceea ce creează o barieră fizică necesară între spațiul privat și cel public, dar nu și o barieră vizuală, accentuând transparența și accesibilitatea ansamblului.
Etajele superioare sunt destinate locuirii și sunt construite din lemn, o alegere sustenabilă, eficientă energetic și cu impact vizual cald și contemporan. Lemnul este lăsat sa se vada si la nivelul fatadei, iar structura perimetrală cu stâlpi și grinzi din lemn sunt vizibile, care contribuie la ritmul fațadelor și la claritatea sistemului constructiv.
Etajele sunt grupate câte două și sunt decalate în plan, pentru a permite crearea unor terase în cascadă. Aceste spații deschise oferă locatarilor legături vizuale și funcționale cu mediul exterior, dar și o relație mai apropiată cu scara locuirii individuale. În același timp, turnurile se raportează la înălțimea blocurilor și oferă o imagine coerentă la nivelul orașului.
La nivel urbanistic, proiectul propune și un grid de spații verzi și de recreere, care urmează geometria riguroasă a amplasării clădirilor. Acest sistem deschide ansamblul către oraș și creează o rețea coerentă de spații exterioare accesibile, care sprijină viața comunitară și diversifică modurile de utilizare ale terenului liber dintre clădiri.
Structura de lemn este completată de nuclee din beton armat – scările și lifturile – care asigură stabilitatea și rigiditatea necesare clădirilor înalte. Compoziția volumetrică este alcătuită din trei registre: parterul public din beton, zona de locuire din lemn și ultimul etaj, tratat distinct în fiecare turn. La trei dintre turnuri, acesta este ocupat de duplexuri care marchează finalul volumului, iar pe turnul cel mai mic este amplasată o seră comună – un spațiu colectiv de recreere destinat locatarilor.
Prin această propunere, ne-am dorit să realizăm o arhitectură care face legătura între diferite tipuri de țesut urban, între diferite scări și moduri de locuire. O arhitectură sustenabilă, atentă la materialitate, cu un puternic caracter comunitar, care propune o alternativă viabilă și contemporană în peisajul bucureștean.
