Extindere terminal pasageri plecări pe latura de nord la Aeroportul Internațional Avram Iancu - Cluj

Autor(i):
Ground Studio de Arhitectură - Roxana Rotaru , Catinca Joița
Colaboratori:
Arhitectură: Mihai Giurgiu, Adelina Andrei, Roxana Negoiță, Bogdan Vlase
Structură: Popp & Asociații - Bogdan Gagionea
Instalații: Electroproiect - Gabriel Dumitru, Radu Hanganu, Mihail Iacob, Mihai Vasiliu, Mihai Petrescu, Elena Joseanu, Cristina State, Monica Ionescu
Constructor: Bog’art - ACI - UTI
Localizare:
România, jud. Cluj, Cluj
Parametri:
RH: S+P+1E / Sd: 22694 m2 / Su: 22231 m2 / POT: 1 / CUT: 0.02 / Cost: 3200 €/m2

Comentariul autorului:

Extinderea Aeroportului Internațional Cluj-Napoca a fost concepută pentru a îmbogăți nu doar infrastructura de transport aerian a orașului, ci și identitatea sa arhitecturală. Conceput ca un obiect emblematic, sperăm ca aeroportul să devină o veritabilă carte de vizită pentru Cluj-Napoca și pentru România, îmbinând armonios funcționalitatea modernă cu o estetică de impact. Astfel, terminalul rezultat inspiră dinamismul și spiritul inovator al orașului, reflectă un centru urban în plină dezvoltare și se poziționează ca un simbol al progresului și conectivității.

Extinderea principală va avea loc în partea de nord, cu aproximativ 18 metri spre pista de aterizare/decolare, pentru a răspunde necesității de a spori spațiul dedicat regrupării pasagerilor, ca urmare a creșterii cerințelor legate de numărul de porți de îmbarcare. În paralel, se propune și o extindere pe latura estică, pe un tronson de aproximativ 17 metri, aliniat la extinderea nordică menționată anterior.

Conceptul arhitectural vizează realizarea unei imagini integrate a terminalului, creând un ansamblu uniform care să asigure o estetică coerentă și armonioasă, dar și să reflecte în mod emblematic caracterul distinctiv al aeroportului.
Poate elementul cel mai spectaculos al ansamblului este reprezentat de arcele metalice, semi-transparente, care ritmează fațada principală a extinderii. Dispunerea acestora creează un pattern vertical ritmic, ușor de recunoscut, ce captează atenția chiar și de la distanță. Această verticalitate, îmbinată cu repetarea formei arcuite, generează un echilibru dinamic în compunerea clădirii, contrapunctând liniile orizontale ale volumului lung și liniar. În plus, arcele încadrează spațiul din jurul lor, facilitând o conexiune subtilă între interiorul clădirii și peisajul exterior.