
Comentariul autorului:
Clădirea bibliotecii din comuna Sânmartin se află amplasată într-o zonă importantă a localității Băile Felix, în imediata vecinătate a parcului Lacul cu Nuferi (aici, într-un microclimat unic în Europa datorită izvoarelor termale, cresc specii rare de nuferi/lotuși). Practic, biblioteca face parte vizual și integrant din acest spațiu exterior, însă, din cauza stării de degradare în care se afla și a funcțiunii modeste, de bibliotecă comunală anostă, era complet absentă din memoria locului.
Clădirea bibliotecii a fost construită între anii 1910 și 1920 și avea funcțiunea de cazinou. Aproximativ în anii 1950–1960 are loc o extindere ce vizează închiderea terasei descoperite cu o structură de lemn și o fațadă vitrată, extindere realizată cu ocazia schimbării destinației în bibliotecă. Această extindere se poate observa atât la nivelul volumetriei, prin diferența de materiale și de tratare arhitecturală (zidărie/lemn), cât și la nivelul șarpantei, unde structura inițială este una de tip eclectic.
Structura șarpantei era formată din ferme principale și ferme secundare, iar în zona extinsă aceasta a fost realizată într-un mod simplist, cu rezemarea directă pe câmpul planșeului peste parter. Din cauza tratării superficiale a șarpantei în zona extinderii (peste fosta terasă descoperită), grinzile planșeului peste parter prezentau deformări de tip încovoiere. Pentru remedierea acestor deformări, astfel încât să se mențină o intervenție minimală asupra volumetriei exterioare și asupra elementelor existente ale clădirii, dar și pentru a nu deprecia valoarea ambientală a imobilului, s-a ales soluția sprijinirii grinzilor de lemn cu o intervenție modernă, realizată din grinzi și stâlpi metalici. Aceștia sunt vizibili doar la interior, însă se integrează armonios în cadrul designului interior, devenind practic parte vizuală integrantă din imaginea mobilierului destinat zonei de bar, lectură și cafenea. Acest mobilier constituie centrul de interes al încăperii.În cele trei încăperi destinate fondului de carte, prin alegerea mobilierului s-a urmărit parcurgerea unui traseu interior ce este conceput sub forma unui labirint, dar care permite permanent conexiunea vizuală între încăperi, prin spațiile libere integrate în corpurile centrale de mobilier. Acestea au și rol de locuri de stat, unde vizitatorii pot răsfoi cărțile într-un cadru relaxat. La nivelul volumetriei exterioare s-au ales culori pastelate, menite să se încadreze armonios în context și să pună în valoare clădirea. Pentru a completa spațiul interior destinat lecturii, s-a realizat și o terasă exterioară, orientată spre Parcul Lacul cu Nuferi. Aici, pe lângă lectură, vizitatorii pot servi produse specifice unei cafenele – ceainării. Prin acest proiect, clădirea bibliotecii – care se afla într-o stare avansată de degradare și era complet abandonată, având o singură funcțiune, aceea de bibliotecă comunală – a fost transformată într-un motor de revitalizare a zonei din punct de vedere urbanistic, turistic, cultural și recreațional. Noua bibliotecă–cafenea–ceainărie devine astfel un element catalizator pentru întreaga proximitate, aducând valoare adăugată stațiunii Băile Felix.