Comentariul autorului:
Liniștea este întreruptă deodată de un zgomot subtil, mai apoi de câteva lovituri bruște din adânc. Stând în poziție imobilizată, culcat pe spate, cu ochii închiși, așa începe procedura de scanare în tunelul claustrant din interiorul unui echipament de imagistică cu rezonanță magnetică nucleară sau CT. În timp ce investigațiile invizibile se fac în câmp electromagnetic și cu impulsuri de unde magnetice pe care nu le percepem, rezultatul va fi o imagine clară despre țesuturile organelor analizate într-o formă fidelă realității. La finalul procedurii ieșim din tubul întunecat, iar plăcerea de a revedea lumina soarelui din holul de așteptare devine copleșitoare.
La Clinica Maria din Oradea mulți pacienți cunosc deja acest itinerar, anxietatea și neliniștea dispar repede în spațiile deschise spre exterior și iluminate natural ale holurilor de așteptare.
Evoluția regenerări țesutul urban se aseamănă deseori cu fenomenele de vindecare ale țesuturilor organelor umane. Dacă există cu adevărat condițiile de revenire, de vindecare ale unui organism cu sistem imunitar sănătos, atunci organele își pot reveni singure la starea normală de funcționare. Acest fenomen este des întâlnit și în transformările țesutului urban, dar chiar și în intervenții locale mai mici, reconversia halei industriale de pe strada Sovata din Oradea fiind un exemplu concret în acest sens.
În contextul cartierului orădean Decebal-Dacia dezvoltat în lungul cursului Crișului Repede segmentul prezentului proiect reclama o asemenea intervenție urbană. Situația destructurată și îmbâxită al segmentului stradal prin proprietăți reziduale flanca promenada de mal față de cartierul de locuințe colective. Locul, datorită prezenței unei hale industriale dezafectate, avea să capete șansa acestei regenerări. Potențialul imobiliar înscris în reutilizarea unei structuri portante existente, împreună cu eforturile achiziționării și degajării complete ale unor proprietăți adiacente a dat naștere unei situații urbane permeabile. Și astfel dintr-odată prezențe imobiliare parazitare, prin degajare, reconversie și anvelopare în rezonantă cu specificul clădirilor adiacente contribuie la un caracter zonal valoros.
Tema prevedea adăpostirea într-o fostă hală de microinsutrie a unei clinici de imagistică precum și al unui hub tehnic al companiei Digi. Compoziția arhitecturală a fațadelor operează prin îmbinarea a trei principii:
1. Recompunerea volumului monobloc al halei cu geometrii clare, neîntrerupte, integrarea colțului frânt spre nord-vest al parcelei prin închiderea curții tehnice cu un gard plin, parte din clădirea refațadizată. Prin această soluție volumul corpului principal poziționat dezaxat față de aliniamentul străzii devine întărit, în timp ce nivelul registrului parterului recompus este readus în aliniamentul caselor păstrate. Se formează un spațiu de primire generos de acces direct din stradă, completat de un intrând cu deschidere spre hol și casa de scară, iar pe partea de nord protejat de gardul plin. Segmentul stradal cu front constituit primește un element de tranziție spre sistematizarea deschisă, crescând treptat permeabilitatea spațiilor de circulație și de conexiune spre mal.
2. Procentul de plin și gol pe toate fațadele susține ideea corpului monobloc. Funcțiunea de clinică și partea de birouri primește lumină directă pe toată înălțimea scărilor și a holurilor. Cele două accese se definesc cu intrânduri fără copertine. Birourile orientate spre est primesc logii la nivelul etajului, care definesc un ritm în contrast cu registrul închis al parterului, unde ferestrele rămân în spatele placajului din piatră. La parter, din desenul placajului se formează un riflaj cu elemente lungi și subțiri din piatră, care închid golurile mici și readuc suprafețele mari în planul fațadelor, iar textura pietrei vibrează constant la variația luminii.
3. Pentru fațadele corpului principal și ale anexei tehnice din curte s-a folosit un singur material de placaj, un calcar bej deschis spre alb, cu pete și dungi gri, de la Viștea, jud. Cluj. Punerea în operă evocă tectonica straturilor din carieră, rosturile mari îi conferă texturi un caracter specific unitar, în care se înscriu traforuri lineare din fața golurilor.
Modul de punere în operă conferă întregului ansamblu un climat manufactural de ținută, tot mai rar întâlnit astăzi în clădirile care adăpostesc tehnică modernă, sofisticată. Din punct de vedere al utilizatorului, acest mesaj se reflectă la nivel senzorial – tactil: coaja exterioară se întoarce fără întrerupere în spațiile comune, holuri, case de scări. Prezența materialului primează, dar totuși desenul și stereotomia controlată definește aspectul unitar.
Interioarele sunt definite prin spații de primire largi, cu deschideri mari, în strânsă legătură cu exteriorul. Trecerea pragului ușilor de acces se face într-un singur spațiu, intrândul este un vestibul deschis, iar windfangul de trecere este un spațiu neutru. Este primordială în acest sens prezența pietrei ca o piele continuă care acoperă pereții, înconjoară și susține casa de scară din același material. Scara de acces spre etaj a fost concepută ca un tunel închis între două spații luminoase, accesul și holul cu recepția de la parter, respectiv holul de așteptare de la etaj.
Urcarea treptată este o invitație spre pacienți de a descoperi iluminatul natural contrastant, precum și materialul organic al calcarului, cu depuneri variate și fosili vizibili, amprenta altor forme de viață din trecut. Percepția la nivel tactil se realizează întocmai prin urcarea treptelor spre etaj. Iluminatul natural din holul de așteptare oferă o panoramă largă spre Criș, peretele dinspre sud este integral din sticlă. Luminatoarele zenitale din holul de la etaj completează variat iluminatul natural.
Reconversia fostei clădirii industriale din anii 1980 a dovedit că moștenirile controversate ale amplasamentul prezintă totuși valori invizibile, care meritau a fi recâștigate prin abordarea intervenției de pe Str. Sovata. Atenția sporită la căutarea valențelor contextuale a readus din trecut unele amprente dispărute, care totuși erau prezente în amintirile și pe harta mentală a locuitorilor din carterul Decebal-Dacia. Conviețuirea formulei cu parametrii noi oferă condiții primare pentru recâștigarea relațiilor firești ale spațiului public cu funcțiuni complementare noi din cartier.
