Comentariul autorului:
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, în județul Dolj, familia Pleșia se număra printre familiile de boieri de neam, cu Ion Stan Pleșia și Gheorghe Stan Pleșia în Craiova.
Clădirea, având subsol, parter și două niveluri, are ținuta unei reședințe deosebite, iar interiorul impresionează prin frumusețea sa desăvârșită. Impunătoarea construcție a fost realizată, se pare, în anul 1890, de către arhitectul francez Albert Galleron, cel care proiectase și alte edificii remarcabile, printre care Ateneul Român din București.
Încăperile au fost decorate cu elemente din repertoriul decorativ specific epocii, ornamente ce s-au păstrat în mare parte până în prezent, cu mici excepții. Se presupune că toate decorațiunile au fost realizate de artiști austrieci și italieni, având în vedere stilul acestora. Tavanele, decorate cu stucaturi policrome, au fost pictate în stil neoclasic, cu elemente aurite. Ușile au fost realizate din lemn masiv, cu sculpturi, iar vitraliile — în spiritul școlii românești — conțin motive geometrice și florale, toate părțile vitrate fiind din cristal gravat. Feroneria este realizată în stil baroc, iar decorația întregului edificiu cuprinde elemente artistice din marmură, stucaturi policrome, pictură maruflată, lemn sculptat și pictat, într-o cromatică aleasă, care conferă monumentalitate și rafinament, specifice interioarelor palatelor de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Clădirea, având inițial funcțiunea de locuință boierească, are accesul principal, de onoare, protejat cu o marchiză din fier forjat.
Planimetria clădirii este caracteristică locuinței unifamiliale de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu încăperile de primire la primele două niveluri și spații destinate personalului de serviciu la mansardă.
Fațadele sunt compuse cu ax de simetrie central, marcat pe fațada principală, spre curte, de rezalitul turnului central.
Consolidarea construcției a presupus, în ordine, mai multe etape: intervenții la fundație și la elevația pereților exteriori; întărirea liniilor de pereți ai fațadelor nord, sud și vest; consolidarea pereților interiori din subsol; desfacerea planșeului din lemn de peste subsol, în zona în care s-au prăbușit bolțișoarele, și refacerea acestora din cărămidă, în forma inițială; curățarea intradosului grinzilor planșeului din bolțișoare și protejarea cu grunduri speciale; consolidarea pereților de la parter și etaj; înlocuirea elementelor de șarpantă deteriorate și ignifugarea materialului lemnos.
Restaurarea s-a axat pe câteva provocări majore: refacerea finisajelor interioare și exterioare; restaurarea și refacerea pardoselilor deteriorate; înlocuirea tâmplăriei; restaurarea pardoselilor din mozaic; refacerea soclului; înlocuirea învelitorii și a burlanelor din tablă de zinc; montarea unui montcharge pentru cărți; montarea unui ascensor pentru persoane; refacerea scărilor principale și secundare; restaurarea integrală a fațadelor; realizarea unui sistem de iluminat arhitectural pentru fațade; amenajarea interioară cu spații de expunere și săli pentru organizarea unor evenimente artistice; restaurarea componentelor artistice din metal, lemn, stucco-marmură; refacerea vitraliilor.
