• BNA
• Ediția 2025
• Proiecte
• 19. Arhitectura posibilă
• Reinventarea peisajului productiv regional

Reinventarea peisajului productiv regional

Comentariul autorului:

Cum ar fi dacă industria nu ar parasi orasele noastre, nu ar fi tratata ca o bariera, ignorata sau lasata in voia sortii? Daca am regandi-o ca pe o infrastructura de legatura, un generator de inovare, un centru social si educațional, un facilitator si mai presus de toate, o reactie în lant.
Teritoriul care inconjoara Clermont-Ferrand este imparțit pe verticala în zone naturale, in vest, si agricole, in est, cu mici concentrari de urbanizare locala împrastiate între câmpuri. Expansiunea industriala actuala invadeaza zona mono agricola sub forma unor ramuri de productie care se întind de-a lungul drumurilor care le leaga satele între ele. Administratia locala a regiunii Clermont-Ferrand a lansat unui grup extins de castigatori al concursului international Europan 16, in cadrul unor sesiuni de lucru, o serie de probleme cu care se confrunta regiunea pentru a gasi solutii inovatoare. Autorii au abordat zona Lempedes, caracterizata de infrastructura de tip “stroad”, o combinatie disfunctionala de strada cu acces la magazine si servicii, dar fara conexiuni transversale sau zone pietonala, si drum cu rol de tranzit fragmentat de multiple intersectii si accese.
In mod traditional arhitectii s-au ocupat de edificarea zonelor urbane sau rurale, incercand sa genereze sau conserve identitate locala dar au ignorat zonele de tranzitie.
Profitand de terenul ieftin si accesibilitatea la infrastructura rutiera majora in aceste locatii se dezvolta adesea drept zone de depozite, comert de tip big box, industrie, intercalate necontrolat cu terenuri agricole. Ulterior acestea devin zone inglobate de dezvoltarea urbana, lasand mostenire un tesut greu de remediat.
Scopul proiectului este de a profita de potentialul urbanizarii liniare în curs de dezvoltare identificate ca o retea naturala ce poate creste spre est. Benzile de 800 de metri latime, sunt propuse ca zone de legatura cu capacitatea unui program productiv diversificat, redistribuit în interiorul acestora. Latimea de 800m este generata de raza de deservire a transportului in comun propus de-a lungul traseului. Capacitatea inițială a drumului, de 6000 de persoane pe oră, este mărită prin adăugarea de linii de transport rapid și piste pentru biciclete, până la 55000 de persoane pe oră. Fluxul crescut de trecatori asigura viabilitatea economica a noilor servicii si zone de productie. Dezvoltarea graduala, pornind de la statiile de transport completandu-se ulterior, permit o usoara adaptare a dezvoltarii viitoare la cerintele pietei si nevoile locuitorilor.
Polenizarea încrucisata ulterioara a educatiei, industriei si productiei poate accelera inovarea, iar interconectarea va duce probabil la un schimb mai rapid de cunostinte.
In cadrul panglicilor se dezvolta destinatii intermediare intre locuri care înainte erau doar puncte pe parcurs. Astfel, drumul anterior uniform se transforma într-o conexiune complexa si stratificata, cu un caracter diferentiat la nivel local, în functie de intersectia sa cu regiuni de urbanitate, agricultura sau productie. Structura mai lejera dizolva granita, facând-o mai poroasa, permitând naturii sa o patrunda.
Prin intensificarea utilizarii terenurilor, prin trecerea de la o structura de tip „stroad”, în care toate activitatile sunt ascunse într-un peisaj luminat de cutii mari, neprietenos pentru oameni si natura deopotriva, si prin densificarea zonelor de productie, peisajul înconjurator este protejat. Atât terenurile agricole, cât si coridoarele naturale sunt eliberate de presiunea imobiliara. Infrastructura poroasa care se formeaza la intersectia coridoarelor naturale si de productie defineste modelul nou imprimat peisajelor.
Un sistem simplificat de mix-and-match pentru functii ghideaza pozitionarea acestora în functie de nivel, latimea necesara a strazii, ciclul de utilizare de 24 de ore si amplasarea în raport cu strada. Utilizarea mixta asigura o utilizare continua, în timp ce activitatile se pot succede fara frictiune. Functiile perturbatoare pot fi incluse în peisajul de productie într-un ciclu de utilizare de 24 de ore, lucru pe timp de zi, petrecere pe timp de noapte.
Tipologiile de producție din cadrul panglicii se formează într-un mod adaptat contextului. La intersectia acesteia cu o zona agricola, banda de activități se transformă în sere, livezi și pepiniere într-un context mai natural. Zonele industriale și rezidențiale se amestecă în cadrul benzii, creând un tesut de tip Live-Work. Comerțul, industria vizibilă și atelierele înconjoară clădirile existente. Treptat se adaugă noi vitrine, functiuni perimetrale ce imbraca vechile cladiri, pentru a deschide marile magazine de tip big box cu fatade oarbe. Se adaugă spații publice pentru a încuraja interacțiunile și inovarea cooperativă. Noile structuri permit vânzarea directă a produselor agricole și a altor produse.
Dezvoltarea parcelelor libere dintre cladiri și de extindere pe verticala densifică zona.
Atelierele, spațiile de locuit și de lucru, cercetarea și dezvoltarea, precum și educația facilitează o cultură a învățării prin practică.