Comentariul autorului:
Proiectul a constat în strămutarea unei șuri de lemn din localitatea Vișeu de Mijloc, Maramureș, în cadrul incintei Muzeului Satului, extinderea acesteia în spiritul arhitecturii vernaculare a anexelor gospodărești (pentru suplimentarea suprafeței utile) și remodelarea interioarelor, în vederea utilizării ca spații V.R. (2 posturi), expunere / multifuncțional, media și depozitare / CT.
Construcția existentă, datată la mijlocul secolului al XIX-lea, este realizată din bârne de lemn de rășinoase în sistem constructiv de tip blockbau, respectiv așezate unele peste altele și îmbinate la capete în coadă de rândunică. Tălpile sunt realizate din lemn de stejar fiind îmbinate la capete în cheotoare dreaptă. Soclul este realizat din zidărie seacă de piatră de mal. Acoperișul este în două ape iar sistemul era alcătuit dintr-o învelitoare de panouri de azbociment montate pe leaţuri şi căpriori din bile de lemn, legați în perechi prin clești de lemn (capre), ce descarcă pe cosoroabe, definind, astfel, șarpanta. Pinioanele sunt realizate din scânduri verticale de rășinoase, cu model minimal traforat, întregite de o decorație simplă. Regimul de înălțime inițial și păstrat este parter (construcție cu un rând), cu două poduri laterale utilizate pentru depozitarea fânului.
Construcția prezenta 3 spații, fiecare cu acces separat, respectiv șura (pe două niveluri), centrală, cu porți duble, din care se alimentează cu furaje podurile și grajdurile de boi și de vaci (pe un singur nivel, cu tavane de lemn), dispuse de o parte și de alta a șurii, cu porți simple. Comunicarea interioară între cele 3 spații se realizează prin intermediul unor goluri cu trape, pentru alimentarea ieslelor. Porțile de intrare în șură sunt decorate prin cioplire în lemn de esență tare, cu execuție, motive și estetică de valoare.
Extinderea a fost propusă în sistem timber-frame (cu referințe vernaculare fachwerk), cu placare exterioară orizontală din dulapi de lemn de rășinoase, în sistem ventilat, reiterând înălțimile bârnelor existente, cu îmbinări de tip petrecut pe muchiile verticale. Accesul, marcat și protejat prin retragere, din panouri termoizolatoare operabile de sticlă, în rame de lemn stratificat, articulează relația dintre corpuri. Tălpile de lemn de stejar au fost înlocuite și prelungite cu chertări în sistem dulgheresc, la jumătate lemn, cu prelungirea soclului de piatră de mal și a grinzilor superioare. Astfel, se interpretează ideea unui stilobat. Sistemul acoperișului se prelungește în aceeași rezolvare de șarpantă, cu reamplasarea pinionului. Învelitoarea propusă este din țiglă, model solzi de pește, culoare naturală. Completarea propusă glisează discret, prin material și textură, între planurile soclului de piatră / tălpilor de lemn și acoperiș, cu reglarea orizontală a proporțiilor ansamblului final. O abordare contemporană punctează colțul extinderii, destructurat, rezolvat printr-o consolă. Accesul se face prin intermediul unui peron cu pardoseală de lemn / cărămidă, respectiv scări și rampă pentru persoanele cu dizabilități.
Configurația interioară este reintepretată printr-o remodelare ce amplifică spațiul și spațiozitatea, respectiv cu o pasarelă ce leagă 2 supante și o scară practică de lemn, utilizabile pe tot parcursul anului prin termoizolarea interioară și sistemele de încălzire în pardoseală. Pe zona porților duble spațiul util se extinde cu o terasă de lemn dedicată activităților exterioare.
