Reabilitarea Castelului Bethlen din Arcalia

Autor(i):
Proiectant general: K&K Studio de proiectare
arh. Guttmann Szabolcs-István, arh. Kulcsár András-Levente, arh. Kulcsár Iulia-Maria
Colaboratori:
Arhitectură: K&K Studio de proiectare - arh. Imecs Katalin, arh. Lukács Emese, arh. Suciu Adelina, arh. Vezentan Dan, arh. Iosip Veronica
Structură: Moebius Online - ing. Kis Alpár-Sándor, ing. Biro Csongor
Instalații: CSP Proiect Line - ing. Pop Silviu, ing. Iechei Claudiu, ing. Damian Claudiu, ing. Damian Ciprian
Executant: Euras, Lucicor
Fotografii: Viewcatchers
Localizare:
România, jud. Bistrița-Năsăud, Arcalia
Parametri:
RH: S+P / Sd: 1193 m2 / Su: 697 m2 / POT: 21 / CUT: 0.28 / Cost: 1800 €/m2

Comentariul autorului:

Zona studiată se află în proprietatea Universității Babes-Bolyai din Cluj-Napoca și are ca obiectiv principal Ansamblul Castelului Bethlen, azi Complex Arcalia Universitatea „Babeș-Bolyai" Cluj-Napoca. În cadrul ansamblului regăsim cel mai mare parc dendrologic al județului Bistrița-Năsăud, care constituie totodată, una dintre cele mai frumoase rezervații naturale ale județului. Acesta a fost amenajat la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, de către groful Bethlen în jurul reședinței sale, un castel construit la începutul sec. al XIX-lea de către înaintașii acestuia. Castelul este unic în țară prin amestecul de stiluri arhitectonice pe care le prezintă, predominant fiind stilul mauro-bizantin, și are în patrimoniul construit mai multe corpuri, astfel: trei corpuri principale: Castelul, Pavilionul Vechi de cazare și Pavilionul administrativ, cărora li se adaugă Pavilionul foișor bucătărie de vară și Rezervorul de apă casă de pompe. Arcalia este una dintre cele mai vechi localități ale județului Bistrița-Năsăud, prima sa atestare documentară fiind databilă în anul 1355. Existența unui parc englezesc înscrie parcul dendrologic de la Arcalia între primele exemple din Transilvania ale noii mode de amenajare ale spațiilor verzi. În anul 1803 au continuat demersurile de înfrumusețare a ambianței curții, fiind amenajată o nouă uliță spre sat, trasată în linie dreaptă cât și o curte separată pentru herghelie, grădini de zarzavaturi si seră pentru flori. Nu este cunoscut exact cum a ajuns castelul și domeniul în anii 1880 în proprietatea lui Bethlen Béla (1841-1897), dar el a fost cel care prin investițiile sale a marcat profund evoluția reședinței nobiliare. Literatura de specialitate îi atribuie lui edificarea actualului castel în stil maur, unul dintre rarele exemple ale acestei orientări stilistice în arhitectura reședințelor nobiliare din Transilvania. Pentru unitatea stilistică a întregului ansamblu, tot cu această ocazie au fost prevăzute cu elemente arhitecturale romanticizante și edifciile laterale ale ansamblului. Pe baza unor considerente stilistice aceste construcții se pot data cel mai probabil în anii 1880. Pe lângă modernizarea castelului, Bethlen Béla a avut grijă și de remodelarea spațiului înconjurător, în această perioadă fiind amenajat în jurul castelului parcul dendrologic existent și astăzi, caracterizat de prezența unor alei de molid și de carpen, și de o varietate de peste 150 de specii de arbori și arbuști. Acest parc se înscrie în moda din ce în ce mai răspândită în anii 1870-1880 a parcurilor dendrologice, care preiau locul vechilor parcuri englezești caracteristice primei jumătăți a secolului al XIX-lea. După mutarea forțată la domiciliu a familiei Bethlen, în timpul regimului comunist clădirea a îndeplinit diferite funcții specifice acestei epoci: magazie, sediul de gospodărie agricolă de stat, tabără de pioneri. În anul 1963 ansamblul castelului a ajuns în administrarea Universității Babeș-Bolyai, aici fiind amenajat Centrul de Cercetare Biologică și Geologică a universității, care a funcționat în clădire vreme de trei decenii. După 1989 edificiul a îndeplinit diferite funcții ale unor instituții subordonate aceleiași universități. Ansamblul studiat alcătuit din Castelul Bethlen și Parcul dendrologic al castelului Bethlen este monument istoric categoria A și a fost inclus în lista monumentelor istorice sub următoarele coduri: BN-II-a-A-01614 - Ansamblu castelul Bethlen, azi Complex Arcalia Universitatea „Babes-Bolyai" Cluj-Napoca; BN-II-m-A-01614.01 - Castelul Bethlen (Castel, Pavilion vechi de cazare și Pavilion Administrativ); BN-II-s-A-01614.02 - Parc dendrologic al castelului Bethlen. Prin proiect s-a propus reorganizarea funcțională a spațiilor de la parter și subsol din Clădirea Castel-Centru Educațional, amenajarea de săli de studiu pentru studenții Facultății de Biologie și Geologie, săli de studiu și seminarii pentru studenții Facultății de Inginerie și Știința Mediului, săli de studiu individual și săli multifuncționale pentru studenții/masteranzii acelorași facultăți. În sensul acesta s-au propus intervenții de reabilitare structurală și arhitecturală complete. Proiectul a presupus efectuarea tuturor lucrărilor de restaurare și reînnoire propuse prin expertiza tehnică și prin studiile de specialitate cât și creșterea eficienței. Principalele intervenții sunt: la infrastructură: protejarea elementelor metalice existente corodate; consolidarea grinzilor și plăcilor de beton armat degradate la partea inferioară; injectarea cu mortar special a fisurilor din pereții portanți din zidărie de cărămidă și din bolțile de cărămidă; refacerea sistematizării verticale a terenului înconjurător; executarea trotuarelor din piatră cubică; decopertarea soclului de mortar de ciment, recondiționarea cu cărămidă ceramică plină și refacerea tencuielilor; desfacerea de pereți de compartimentare; realizarea de fundații noi pentru scările exterioare; realizarea de rampă care să preia diferența de nivel dintre coridorul de acces în subsol și turnul nord estic; realizarea unui gol nou de legătură între spațiul actualei centrale termice și subsolul general; la suprastructură parter: eliminarea grinzilor metalice suplimentare și schimbarea tuturor planșeelor de lemn de peste parter degradate datorită infiltrațiilor din zona turnurilor; restaurarea/recondiționarea și/sau consolidarea scărilor exterioare; demolarea terasei parazitare de pe latura nordică a castelului; crearea de goluri noi de ușă din considerente funcționale; realizarea de recompartimentări interioare, impuse de noua funcțiune a clădirii; la șarpantă: realizarea de lucrări de consolidare a elementelor degradate ale structurii; realizarea de platforme metalice de susținere ale instalațiilor grele rezemate pe pereții structurali existenți.