Consolidare, restaurare și punere în valoare - biserica de lemn din Bădulești

Autor(i):
♦ Proiectant general: Remon Proiect
♦ Șef proiect complex: arh. Smaranda Baciu (expert atestat M.C.)
♦ Arhitectură: arh. Irina-Petra Gudană, arh. Constanța Carp (expert atestat M.C.),
♦ Rezistență: Expertize-Proiectare-Consulting - ing. Mihai Biriș (specialist atestat M.C.)
♦ Instalații: AMS Instal - ing. Ana Florescu, ing. Mihai-Vlad Cîrlan

♦ Antreprenor general & execuție: Rasub Construct - ing. Flavio Finta, Carmen Diaconu, Claudia Matefi

♦ Expertiză componente artistice & restaurare pictură murală: Patrimoniu Restauro - restaurator Nicolae Drăgușin (specialist atestat M.C.)
♦ Studiu istoric: Remon Proiect - arh. Constanța Carp (expert atestat M.C.), arh. Irina-Petra Gudană
♦ Expertiză tehnică: ing. Paul Ioan (expert atestat M.L.P.A.T.+M.C.), ing. Mihai Biriș (specialist atestat M.C.), ing. Ștefan Geantă
♦ Studiu biologic: dr. ing. Magdalena Banu (expert atestat M.C.)
♦ Fotografii: Remon Proiect, Rasub Construct, Patrimoniu Restauro

♦ Beneficiar: Institutul Național al Patrimoniului, Parohia Bădulești, com. Crângurile, jud. Dâmbovița
♦ Finanțator: Institutul Național al Patrimoniului din Timbrul Monumentelor Istorice
♦ Co-finanțator: Parohia Bădulești
Localizare:
România, jud. Dâmbovița, sat Badulești, com. Crângurile
Parametri:
RH: P / Sd: 101 m2 / Su: 55 m2 / POT: 3 / CUT: 0.03

Comentariul autorului:

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” – „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, situată în satul Bădulești, comuna Crângurile, județul Dâmbovița, este un monument istoric de importanță națională (cod LMI: DB-II-m-A-17332), amplasat în vechiul cimitir al satului.

Edificiul reprezintă o mărturie excepțională a tradiției arhitecturale rurale dâmbovițene și păstrează, prin materialitatea sa, memoria colectivă a comunității.

Proiectul de restaurare, realizat între 2021–2025, are o semnificație aparte: el salvează un obiect fragil, aflat la limita colapsului, și îl reintegrează în circuitul cultural și spiritual contemporan, contribuind la consolidarea peisajului cultural al regiunii.

♦ Descrierea monumentului - scurt istoric & sistem constructiv
Ridicată între 1796–1797 de familia Bădulescu, biserica a funcționat ca lăcaș al cimitirului și a fost zugrăvită în 1849.
Este o biserică de mici dimensiuni, cu pridvor, pronaos, naos și absida altarului, și turn-clopotniță peste pridvor.
Planimetria este de tip navă, cu naos lărgit și absida altarului pentagonală. Construcția a rezultat din trei etape succesive: prima vizează altarul, care păstrează trăsături arhaice ale secolului al XVII-lea; a doua etapă extinde spațiul cu actualul naos și pereții de zidărie; a treia etapă adaugă pridvorul și turla-clopotniță.
Sistemul constructiv este mixt - soclu și pereți transversali din zidărie de cărămidă, iar restul pereților și structura acoperișului din lemn de stejar, prelucrat în tehnici tradiționale, cu tăieturi și îmbinări în coadă de rândunică și cuie de lemn.
Învelitoarea originară din șiță a fost parțial înlocuită cu tablă zincată. Interiorul este tratat simplu, cu tencuieli, placaje din scândură de lemn cu îmbinări în pană la nivelul pereților de lemn și al intradosului bolților.
Biserica se remarcă prin decorul mural pictat, realizat atât pe zidărie, în tehnica „a fresco”, cât și pe suport de lemn, în tehnica „a secco”.
Pe zidărie se păstrează pictura canonică bisericească, iar pe suprafețele din lemn se regăsește un registru decorativ simplificat, alcătuit dintr-o constelație de simboluri de mici dimensiuni – steluțe albe dispuse aleatoriu pe bolți și pereți.

♦ Situația inițială – patologii & degradări
Expertiza tehnică și studiile interdisciplinare (arhitectural, structural, biologic, pictural) au pus în evidență un ansamblu de degradări sistemice, cu caracter activ și ireversibil în absența unei intervenții majore.
• Infrastructură și zidărie:
- Fundațiile necorespunzătoare, executate la adâncimi reduse și fără protecție hidroizolantă, au determinat tasări diferențiate, fisuri structurale și pierderea continuității zidăriei.
- Soclul de cărămidă prezenta lacune, exfolieri, pulverulențe și pierderi de material în zone extinse, cu infiltrații capilare și colonii biologice active.
- La pereții transversali, fisurile profunde erau corelate cu acțiunea seismică și cu degradarea mortarelor de var istorice.
• Structura de lemn:
- Grinzile talpă și cosoroabele erau compromise în proporție ridicată, pierzându-și capacitatea portantă din cauza acțiunii combinate a putregaiului alb și roșu și a galeriilor larvare produse de insecte xilofage.
- Șarpanta prezenta noduri deschise și îmbinări dislocate, iar pereții turlei aveau zone de dislocare și lipsuri.
- Streașina înfundată, placajele de la interior din scândură de lemn cu îmbinare în pană (pereți și intradosul bolților) erau aproape în întregime compromise.
• Acoperiș și învelitoare:
- Învelitoarea originală de șindrilă era dezintegrată, iar tabla zincată montată pe turlă, necompatibilă cu statutul de monument, favoriza infiltrațiile.
- Structura din lemn a șarpantei și turlei era expusă direct intemperiilor.
• Finisaje și pictură murală:
- La nivelul tencuielilor, se constatau desprinderi, fisuri de retragere și de tasare, precum și reparații improprii cu mortare pe bază de ciment, incompatibile cu suportul original.
- Inițial decorul mural pictat era acoperit cu straturi succesive de zugrăveală cu var. În urma expertizelor s-a constatat faptul că pictura murală prezenta pulverulențe, lacune extinse, pierderi ale stratului de intonaco, depuneri de fum și funingine, precum și intervenții anterioare neprofesioniste.
- Pe suportul de lemn, stratul pictural era fragmentat, cu degradări higroscopice specifice.
• Incinta:
- Lipsa trotuarelor de gardă și a rigolelor de drenaj favoriza stagnarea apelor pluviale la baza fundațiilor, accelerând procesul de degradare.
- Absența instalațiilor și a unei sistematizări coerente amplifica vulnerabilitățile.

În concluzie, starea construcției era calificată drept critică, încadrată în clasa de risc seismic RsII, cu probabilitate ridicată de avarii majore în caz de cutremur.

♦ Conceptul de intervenție
Conceptul de restaurare a fost fundamentat pe principiile contemporane de restaurare și pe reglementările naționale privind protecția monumentelor istorice: compatibilitate materială, reversibilitate, minim de intervenție, diferențierea adăugirilor contemporane.
Intervenția a urmărit recuperarea integrității structurale și artistice prin utilizarea materialelor tradiționale și a tehnicilor de punere în operă compatibile.

♦ Soluțiile propuse - principii și tehnici
• Consolidarea infrastructurii:
- S-a realizat subzidirea fundațiilor perimetrale și ale pereților transversali, cu turnare etapizată, introducerea de centuri de beton armat mascate și aplicarea de bariere orizontale de hidroizolație prin injectare.
- Zidăria soclului a fost rețesută, completată și rostuită cu mortare pe bază de var hidraulic, compatibile fizico-chimic cu materialul original.

• Structura de lemn:
- Toate elementele degradate ireversibil (tălpi, cosoroabe, grinzi turla, părți ale șarpantei) au fost înlocuite cu piese noi din stejar uscat, tratate împotriva atacurilor biologice și ignifug, prelucrat în tehnici tradiționale (coadă de rândunică, cepuire, cuie de lemn).
- Elementele recuperabile au fost plătuite și consolidate local.
- Nodurile structurale au fost reconstituite pentru a restabili continuitatea portantă.

• Acoperiș și învelitoare:
- Șarpanta a fost revizuită și completată, iar întreaga învelitoare a fost refăcută integral cu șindrilă de rășinoase, conform practicilor tradiționale locale. Tabla zincată a fost eliminată.

• Finisaje și pictură murală:
- S-au desfăcut mortarele neadecvate pe bază de ciment, fiind refăcute tencuieli pe bază de var.
- Pictura murală a fost supusă unor operațiuni complexe: consolidare strat suport, chituire lacune, curățare depuneri, eliminare reparații improprii, completări diferențiate între zonele originale și cele noi.
- Pe lemn, s-au conservat fondurile decorative și s-a stabilizat stratul pictural pulverulent.
• Pardoseală și instalații:
- S-a eliminat șapa de beton, înlocuită cu dale de piatră naturală pe substrat filtrant și cu rost perimetral ventilat.
- În pardoseală a fost integrat un sistem de încălzire electrică, discret și compatibil cu funcțiunea liturgică.
- Instalațiile electrice și de securitate au fost introduse discret, fără a afecta imaginea interioară.
• Incinta:
- S-a executat un trotuar perimetral din piatră naturală cu rigole de colectare a apelor, s-au amenajat alei și locuri de stat, s-au introdus iluminat arhitectural și de siguranță, punând în valoare monumentul și contextul său cimitiral.

Prin aceste soluții, edificiul a fost readus la un echilibru structural și estetic, fiind reintegrat atât în viața comunității religioase, cât și în circuitul cultural și turistic al județului.

♦ Concluzie
Finalizarea proiectului de consolidare, restaurare și punere în valoare a bisericii de lemn din Bădulești reprezintă nu doar o reușită tehnică, ci și un gest de responsabilitate culturală.

Monumentul, odinioară în pragul colapsului, a fost reintegrat în viața comunității și în circuitul cultural național, reafirmând relevanța bisericilor de lemn în identitatea patrimoniului românesc.

Impactul proiectului se resimte în creșterea prestigiului local, în diversificarea ofertei turistice și în consolidarea percepției restaurării ca act contemporan de arhitectură.

Prin această intervenție, peisajul cultural al României a câștigat nu doar o biserică salvată, ci și un model de restaurare compatibilă cu valorile autentice ale patrimoniului.