Castru LVM

Autor(i):
arh. Paul Mihai Moldovan, arh. Anamaria Moldovan, arh. Diana Veress-Cânța, arh. Gloria Gagu, arh. Adrian Ovidiu Bucin, arh. Adrian Urda, arh. Victor Ștefan, șef proiect complex: dr. arh. Szabolcs-Istvan Guttmann
Colaboratori:
U.A.T. Municipiul Turda, S.C. Gordias S.R.L., S.C. CSP Proiect Line S.R.L., S.C. AWE Infra S.R.L., Ovidiu Micșa | ADMO Studio
Localizare:
România, jud. Cluj, Turda

Comentariul autorului:

Proiectul "Restaurarea, punerea în valoare și introducerea în circuitul turistic a Castrului Legiunii V Macedonica, Potaissa-Turda" investighează modalitățile de activare a unui sit arheologic, integrând procesului de restaurare a vestigiilor romane un ansamblu de elemente contemporane care asigură protecția și/sau sugerează gabaritele construcțiilor antice originare. Obiectivul final este transformarea sitului într-un spațiu public coerent, generator de capital social și cultural.
Demersul își are originea într-un concurs de soluții, adjudecat de ateliercetrei în 2016. Proiectul actual reprezintă o adaptare a propunerii inițiale, ajustată în conformitate cu criteriile de eligibilitate specificate în ghidul solicitantului pentru Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 – Axa prioritară 5, dedicată îmbunătățirii mediului urban și conservării patrimoniului cultural. Proiectul inițial propunea o abordare holistică a sitului (aprox. 36 ha), cu intervenții clasificate în două categorii: exterioare (e.g. structuri de primire a vizitatorilor, campus de cercetare arheologică) și interioare (cercetare arheologică, restaurarea monumentului, amenajare peisageră, marcarea in situ a fostelor drumuri romane, structuri de sugerare a gabaritului Porții Decumana, a unei barăci, a portalului de acces în Principia, structuri de protecție a Thermae și un turn de belvedere).
În acest context, s-a fundamentat un cod de comunicare arhitecturală bazat pe principii constructive minimal invazive. Materialul selectat a fost oțelul (profile laminate și fundații speciale cu piloți înșurubați), valorificând standardizarea, prefabricarea, asamblarea facilă și zveltețea acestuia. Structurile care interacționează direct cu monumentul sunt concepute pentru a delimita – similar unei linii de construcție într-un desen arhitectural – gabaritul maximal al fostelor edificii, fără a recurge la detalii formale precum creneluri sau șarpante. Acestea se prezintă sub forma unor osaturi aflate la intersecția dintre arhitectură și inginerie. Structurile destinate primirii vizitatorilor, campusului de cercetare și turnului de belvedere prezintă o structură metalică disimulată sub o anvelopantă a cărei materialitate variază în funcție de destinația obiectului. Restaurarea ruinelor a impus și marcarea tipologiilor de spații: alb pentru interioare, roșu pentru interioarele încălzite cu sistemul hipocaust și gri pentru exterioare, inclusiv drumuri.
Pragmatismul mecanismelor de finanțare precum și lipsa fondurilor din bugetul local a făcut ca doar o parte din propunerile de concurs să poată fi implementate în baza finanțării din ghidul sus-amintit. Este vorba, deci, de o primă etapă, un minim necesar dar și funcțional ce urmează a fi completat la momentul oportun. O intervenție reversibilă fundamentată pe pragmatism, ordine, disciplină și austeritate, ce respectă integritatea sitului și oferă o bază solidă pentru viitoare intervenții interpretative.