Comentariul autorului:
În gospodăriile sașilor din Trnasilvania, șura este o piesă importantă, un centru al economiei familiale și un depozitar al statutului de bun și harnic gospodar al bărbatului. Ridicarea ei, dregerea ei la răstimpuri, mărirea șurii deveneau evenimente-borna ale familiei și, conform codului de conviețuire al societăților rurale saxone erau duse la împlinire cu sprijinul vecinătății, al capilor de familie ce constituiau această formă de organizare a muncii. Membrii vecinătății erau convocați din poartă în poartă, pornind de la tatăl de vecinătate, atunci când o astfel de lucrare, ce reclama mulțime de brațe, era anunțată. Din rațiuni lesne de înțeles, cel mai adesea șura se așeaza vizavi de poarta zidită de la stradă, fiind astfel limita cea din spate a incintei pe care casa, poarta, cuptorul, șoprul și grajdurile o formau în tradiția de construire claustrata, înzidită umăr lângă umăr, pe care coloniștii germani o adusesera cu ei. Între poar-ta de la stradă și ușa șurii, întreaga curte e pavată pentru a înlesni mersul carului. Dincolo de ea se întinde grădina productivă, livada, via. O a doua ușă de mari dimensiuni te lasă să o traversezi pentru a ajunge în această gradină de spate. Găzduind atelaje, animale de tracți-une, nutreț, ea se arată frecvent într-o structură bi sau tripartita. De o parte spațiul zidit, scund, cald - adăpostul pentru animale, de cealalta larg, înalt, locul pentru car, plug, unelte. La șurile tripartite spațiul din centru - înalt, să spunem și monumental e flancat de două spații închise. Pe masură ce numarul de animale sporea, șura putea căpăta diverse extensii dictate și de așezarea sa initială față de limitele laterale ale terenului. Am întâlnit situații în care sura a fost continuată în lungime, devenind o șura dublă. Alteori i s-au adăugat în spate și în față, sau doar pe una din laturile lungi, un soi de flapsuri, aripi, polate. În alte cazuri, mai ales daca mai era destul loc, apărea o a doua șură.
În funcție de sursele de materiale locale șurile din Transilvania sunt clădite integral din lemn, adică structura și închiderile, precum cele din Viscri, cu structura mixtă - camera animalelor din zidărie de piatră și/sau cărămidă, restul structurii din lemn, sau integral din piatră - struc-tura verticală și închiderile cum sunt multe șuri din Archita. Structuri tectonice, asamblaje dulgherești istețe și suple, consumând o cantitate mică de lemn raportată la volumul spațiului, permițând cu oarecare ușurință demontarea și remontarea, șurile de lemn (mai ales) au devenit astăzi (vai), în condițiile schimbării radicale a modului de viață din așezările rurale, un bun pe piața second-hand. Există așadar, în plin trend al orășenilor care își caută liniștea în gospodării săsești transilvănene, o piață a șurilor. Și pentru că piața e înfloritoare, fenomenul înstrăinării lor prinde viteză. Când nu mai ai ce vinde, vinzi șura.
Gospodaria din Archita, Mureș, e plasată într-o margine a satului, într-o dezvoltare mai târzie a lui în raport cu nucleul central din jurul bisericii fortificate. Casa e construită cu fațada lungă la stradă, fiinda în forma actuala o înnoire din anii 50 a unei case mai vechi. Nealterată însă de transformări ulterioare ridicarii ei se găsea șura, prezență ce impresionează de îndată ce treci prin poarta de la strada, apărând falnică și întrucâtva solemnă, cu acoperișul său mai înalt decât baza și cu două mari porți alăturate. Cumpărată de Fundația Mihai Eminescu Trust din Sighișoara, gospodăria a convins prin calitatea șurii de a putea găzdui o bază pentru acți-unile comunitare pe care MET le desfășoară în sat. Cu o deschidere impresionantă de 8.5m șura are o structură duală - camera animalelor are ziduri de piatră de gresie locala, iar celalta parte are o structură constituită din patru pilaștri de cărămidă cu secțiuni hibride. A doua perche de pilaștri plasată în extrema dreaptă se termină cu spaleți ce ies din planul aco-perișului indicând intenția de a extinde structura în lungime până la gardul vecinului.
Noua funcțiune, destinată interacțiunii comunitare se instalează în spațiul principal, adăugând o bucătărie în fosta cameră a animalelor. Funcțiunile anexă (spații sanitare, vestiar, spațiu tehnic) își găsesc loc într-o extensie subordonată ierarhic corpului șurii, pe latura de est, cea ”neterminată”, închisă cu lemn.
Unul din principiile de lucru a fost păstrarea liberă a verticalei impresionante a spațiului interior, coama este vizibilă din parter dar și din spațiul amenajat peste camera animalelor. Intervenția păstrează cât mai mult din substanța originară, structura existentă a acoperișului este vizibilă la interior, zidăria de piatră și cărămidă este curățată și rostuită cu mortar de var în care s-a adăugat argilă. Au fost păstrați și completați cei doi stâlpi intermediari cu elementele lor (capitel, contrafișe).
Elementele nou adăugate folosesc și ele materiale compatibile, naturale: tâmplăria din lemn de stejar, pardoseala de cărămidă, obloanele din panouri de lemn ce amintesc de vechile porți ale șurii. Scara, inexistentă în șuri, este tratată într-o manieră contemporană, pornind de la forma, material, detalii, suprapunând un strat nou de lectură și dând o nouă dimensiune de folosire a spațiului.
