Centru de formare în meșteșuguri și arte tradiționale în Țibănești, Iași

Autor(i):
Andreea Rotariu
Îndrumători:
Conf. univ. dr. arh. Radu Andrei
Universitatea:
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea:
Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino”
Localizare:
România
Parametri:
RH: P+3E / Sd: 9800 m2 / POT: 33 / CUT: 0.52

Comentariul autorului:

Prin proiectul de arhitectură se urmărește realizarea unui centru de formare în meșteșuguri și arte tradiționale în satul Țibănești din județul Iași, în contextul istoric și cultural al ansamblului Petre P. Carp.
La Țibănești se spune o poveste prin atelierele de meșteșuguri și proiectul „Batem fierul la conac!”, un nod important în rețeaua școlilor de vară. Intervenția de arhitectură nu își propune să schimbe perspectiva narativă a locului, întrucât reprezintă o constantă cu rezultate notabile, ci să asigure continuitatea discursului și explorarea unui scenariu mai extins al poveștii.

Soluția de arhitectură vizează Fabrica Țesătura din Țibănești, o întreprindere dezafectată, care și-a pierdut utilitatea de producție la începutul anilor 2000. Istoria locului amintește de o fosta școală de tip „spiru haret”, demolata în anii 80 în timpul regimului comunist. În acea perioada comună Țibănești este cuprinsă în planul de sistematizare a spațiului rural, fiind printre primele 5 localități cu un proiect de restructurare, ce prevede transformarea satelor cu perspectivă de dezvoltare în centre economice și sociale cu un caracter urban. Acest aspect justifică marea masă construită, dar și disonanță creată în țesutul rural.

Soluția de arhitectură utilizeză perimetrul inițial al fabricii, însă atitudinea a fost de a fragmenta ansamblul, de a rupe continuitatea fațadelor lungi și monotone, respectiv de a aduce parcul și elementul vegetal în interiorul ansambului. Aceste direcții urmăresc apropierea de țesutul rural și de scară locului.
Componente definitorii ale spațiului industrial care au fost păstrate sunt reprezentate în planșe prin culoarea roz și cuprind elementele structurale din prefabricate de beton: stâlpi, grinzi-canal specifice industriei textile, respectiv elemente de suprafată: ecp-uri și luminatoare, întrucât ideea principală a proiectului este de a pastră imaginea unui spațiu utilizat peste care a trecut timpul.

Din punct de vedere compozițional, direcțiile valorifica deschiderea către elementele de perspectivă majore, parcul dendrologic și peisajul rural de amploare al Țibăneștiului. Spațiile se compun în jurul unui nucleu polivalent, curtea de acces, ce coagulează interacțiunea și coeziunea socială. Aceasta este activată prin funcțiuni publice, pentru a valorifica polivalență spațiului pentru evenimente în aer liber și expoziții temporare.

Din punct de vedere funcțional, proiectul cuprinde 5 zonificări majore: manufactură, educație, cazare, alimentație publică, respectiv conferințe. Compoziția volumetrică însumează un ansamblu de volume unite printr-o baza comună, cu accente verticale ce canalizează parcursul și introduc varietate în imaginea ansambului.
Prin rezolvarea funcțională și expresia arhitecturală propusă se urmărește evidențierea caracterului industrial al spațiului prin: registre verticale și regulate ale golurilor, detalii de arhitectură și structuri vizibile, tâmplărie metalică, respectiv finisaje neutre și beton aparent.
Întrucat elementele din prefabricate de beton sunt conformate pentru hale industriale pe parter, iar grinzile canal nu corespund cerințelor structurale dictate prin soluția de arhitectură, rezolvarea a fost de a suplimenta structura existența cu o structură metalică.

O astfel de intervenție facilitează restructurarea unei zone subdezvoltate, prin antrenarea a trei componente: socială, prin coeziune și angajament comunitar, culturală, prin programe de educare și învățare, și economică, măsurata prin activarea antreprenoriatului local bazat pe meșteșuguri și tradiții creative, toate acestea susținând capacitatea ansamblului de nucleu cultural-formativ.