Concursul Internațional de Arhitectură Buildner - „Memorial pentru Vrăjitoare”

Autor(i):
Maria Tîlvescu-Nicula
Localizare:
România

Comentariul autorului:

Concursul Internațional de Arhitectură Buildner - „Memorial pentru Vrăjitoare”
În cadrul competiției, soluția prezentată a obținut premiul al II-lea

Concursul organizat de Buildner - „Memorial for Witches” / „Memorial pentru Vrăjitoare” face referire la acestea ca un simbol al celor vulnerabili si persecutati, executati fără o judecată justă. Tema concursului permite adresarea oricărei nedreptăți, prezente sau trecute, în vederea imaginării unui obiect de arhitectură memorială, amplasat într-un sit imaginar.
În contextul nedreptăților sociale, a ruinei etice și morale, arhitectura memoriei încearcă estomparea suferinței, chiar și atunci când o formă justă de restabilire a echilibrului nu este posibilă. Este o arhitectură a ocrotirii, fără a înceta să fie statornică în rolul său educativ și de atenționare asupra greșelilor trecutului. Aici, timpul este narat, rememorat. Spațiul memorial oferă comunității o imagine a propriei oglindiri, un fragment din propria existenţă readus în actualitate.
Memorialul propus este un spațiu al contrastelor. Sunt aduse împreună instanțele antagonice ale umanului: memoria genocidului, a sclaviei, torturii sau asupririi împarte același spațiu cu iertarea tuturor acestora. O structură scheletală din lemn și frânghii susține în interiorul ei trei volume masive, cu secțiune triunghiulară. Tensiunea ia naștere intre fragilitatea elementelor verticale și masivitate monoliților „plutitori”, cu muchii ascuțite orientate spre pământ.
Un șir de tălpi desculțe este așternut chiar sub lama siluetei dominante. Urmele tălpilor amprentate în placa de beton sunt amintirile celor fragili și goi, celor absenți, ce poartă toată greutatea judecăților nedrepte. Prismele triunghiulare secundare, amplasate simetric, servesc drept spații intermediare în parcurgerea memorialului. Accesând aceste zone, vizitatorul se află deasupra nivelului solului, deasupra urmelor amprentate, privindu-le acum dintr-o ipostază autoritară, din ipostaza celui care decide. Acest sector al memorialului se înfățișează asemeni unui memento tăcut pentru „să nu judeci”. Esențială pentru conceptul proiectului este axa verticală: suprapus deasupra urmelor, în interiorul obiectului dominant, descoperim un brâu roșu aprins - o cale de flori perene (berry poppins / ilex verticillata). Roșul nu se estompează niciodată, indiferent de anotimp, ca un simbol al nădejdii, iertării și vieții.