Comentariul autorului:
Până în anul 2050, 2 din 3 persoane vor trăi în mediul urban (conform departamentului DESA al Națiunilor Unite), 35% din creșterea populației urbane concentrându-se în China, India și Nigeria. În Europa se preconizează o creștere a urbanizării de până la 83%. Pe fondul creșterii rapide a populației și a urbanizării accelerate, adesea slab reglementate, extinderea repertoriului spațial, morfologic și metodologic al planificării urbane devin o necesitate, urmărind formularea unui sistem deschis, adaptabil, ce nu este doar o sumă a constrângerilor locale ci o sinteză a lor, celebrând complexitatea într-o manieră controlată.
‘Hack the grid’ este o simulare ce explorează intercorelarea subsistemelor urbane în morfogeneza unei aglomerări urbane, unde un set de constrângeri propuse simulează pe viu topologii și arhetipuri urbane în transformare , regrupare și negociere a spațiului într-un cadru spațial dens.
Prin intermediul simulărilor cu câmpuri de forțe, puncte atractor, transpunere în gradient și hibridizări morfologice a trei arhetipuri urbane: bloc turn, bară și cu incintă, ia naștere un repertoriu formal flexibil și capabil să absoarbă straturi succesive de constrângeri cum ar fi topografia locală, artere de circulație existente, permeabilitate, zonificare funcțională, regim de înălțime. De la general la particular, sunt controlați parametri obiectivi și cuantificabili precum: numărul de blocuri, dimensiunea acestora, retrageri și curți interioare, regim de înălțime, densitate a rețelei de circulație, precum și parametri subiectivi: densitate spațială, linii directoare, tipologii arhitecturale, până la articularea elementelor de fațadă.
Rețea urbană
Simularea debutează cu o rețea rectangulară ce definește o serie de blocuri cu incintă, străpunse de o rețea secundară, pietonală. Rețeaua de bază este ADN-ul asupra caruia se intervine cu straturi succesive de parametri noi, introducând gradual niveluri noi de complexitate.
Permeabilitate și arhetipuri spațial-geometrice
Primii parametri modificați sunt dimensiunea curților interioare, transformând astfel unele volume dintr-un bloc cu incintă într-un grup de blocuri compacte și stabilirea blocurilor permeabile sau închise, în strânsă legatură cu rețeaua secundară de circulație.
Densitate și zonificare
Rețeaua de bază este deformată în puncte cheie, generând un gradient al densității urbane și noi direcții ale rețelei de circulație, definind astfel zonificarea funcțională și spațiile publice majore.
Contextualizare rețea urbană și variații in-situ
Ansamblul urban se adaptează condițiilor in-situ ce țin de topografie, artere majore de circulație, vecinătăți și morfologia sitului, exploatând constrângerile ca elemente generatoare de caracter local.
Câmpuri urbane și regim de înălțime
Zonificarea funcțională este amplificată de regimul de înălțime, stabilind zone dense cu clădiri înalte, zone permeabile cu elemente de tip bară/crosă și zone intermediare, transpuse într-un gradient al înălțimilor ce asigură o tranziție fluidă între zone funcționale și tipologii spațiale diferite.
.jpg-panel.jpg)
