Comentariul autorului:
Imobilul se situează în partea central-nordică a orașului Călimănești, județul Vâlcea, pe malul drept al râului Olt, la cca. 50 m de albia acestuia, într-o zonă ocupată predominant de structuri hoteliere si balneare.
Hotelul este amplasat în aria monumentului ansamblului urban înscris în Lista Monumentelor Istorice 2015 a județului Vâlcea la nr.crt.368; cod VL-II-a-B-09700 aflat la adresa str. Calea lui Traian , de la Școală generală nr.1 până la limita de nord a stațiunii , pe ambele laturi ale străzii . Dintre clădirile cu valoare de patrimoniu aflate în aria ansamblului-monument, menționăm Pavilionul Central, proiectat de arh. George Mandrea (1896, remodelat
1907-1911), ridicat pe locul primului stabiliment balnear din localitate (1881-1886). Printre clădirile cu valoare ambientală se numără : Școala generală nr. 1, Hotelurile Jantea 1 și Jantea 2, Vila Cantacuzino.
Hotelurile Jantea 1 și Jantea 2, aflate pe Calea lui Traian, au fost construite de un fierar potcovar, ajuns înstărit, originar din Poiana Sibiului. Hotelul Jantea 1 (imobilul care face obiectul investiței) a fost dat în folosință în 1906. A fost naționalizat în 1948, primind numele de Vila "Zorilor". Din 1974 a devenit clinica stațiunii Călimănești – Căciulata. Hotelul Jantea 2 a fost construit în 1913 iar după naționalizare a continuat să fie folosit în scopuri turistice. Inițial, ambele se aflau într-o stare avansată de degradare.
Deși a rezistat cutremurelor din secolul al XX-lea și a avut parte de intervenții locale cu caracter structural (în special consolidări cu planșee din beton armat în zona centrală - hol intrare, casa scării - și a loggiilor fațadei principale), hotelul a suferit numeroase deteriorări în ultimele decenii de existență, când a fost practic nefolosit. S-a constatat existența fisurilor verticale și înclinate atât la nivelul tencuielilor cât și al zidariilor. Degradările cele mai importante erau cele provocate de acțiunea apei și de agenții nocivi atmosferici. Au fost observate avarii atât la interior cât și la exterior: suprafețe de zugrăveala exfoliată, suprafețe de tencuială afectată de umiditate și zone cu lacune în tencuială.
La interior, din cauza infiltrațiilor, planșeele din lemn erau degradate, existând suprafețe mari (mai ales la nivelurile superioare ale construcției) unde tencuiala plafoanelor s-a desprins de suportul din lemn și a căzut. Șarpanta și astereala construcției erau, de asemenea,parțial afectate de umiditate. Învelitoarea din tablă era corodată pe intreagă ei suprafață, iar cea din țiglă era într-o stare medie de degradare.
Dintre intervențiile provocate de factorul antropic, menționăm compartimentările, revopsirile (inclusiv cu vopsele pe bază de ulei) și reparații improvizate ale tencuielii exterioare, cu mortar pe baza de ciment lăsat nezugravit. Cele mai nefavorabile sunt modificările care au dus alterarea caracterului arhitectural al construcției. Stâlpii și parapeții din lemn ai loggiilor de pe latura vest au fost refăcuți, din beton armat. Turnul din colțul de SV a fost înălțat, modificându-se totodată forma și materialul acoperișului. Laturile de sud și de nord ale construcției au fost înălțate inegal (latura sud este mult mai înaltă în prezent decât latura nord), pierzându-se astfel echilibrul general al volumelor și simetria construcției.
Lucrările de intervenție au urmărit reabilitarea construcției (inițial, hotel dezafectat), în vederea realizării unui hotel funcțional modern, cu recuperarea aspectului arhitectural original al construcției, fiind necesare în acest scop modernizări importante ale spațiului interior. În plus, s-a intervenit asupra fațadelor și invelitorilor în vederea revenirii la arhitectura inițială a acestora.
Pentru reabilitarea anvelopantei și modernizarea construcției existente, toate intervențiile parazitare efectuate asupra clădirii, care au dus la alterarea caracterului acesteia, au fost desființate. Principalele lucrări au fost următoarele:
- desfacerea scării din beton armat de pe latura nord;
- desfacerea planșeelor și șapelor din beton;
- desfacerea planșeelor din lemn (și a stratului de moloz dintre grinzi);
- închiderea accesurilor practicate la nivelul subsolului;
- desfacerea învelitorii din țiglă (latura de sud și parțial vest, inclusiv turnul de SV);
- desfacerea stâlpilor și parapeților din beton armat care delimitează loggiile de pe latura de vest;
- desfacerea grilajului metalic al ușii de la nivelul parterului aflat pe fațada de sud, în zona de acces către sala de mese;
- desfacerea coșurilor de fum.
De asemenea, a fost importantă optimizarea și modernizarea spațiului interior, pentru a obține un partiu eficient și coerent din punct de vedere funcțional și pentru a se asigura îndeplinirea cerințelor de calitate și respectarea reglementărilor legislației actuale. Astfel, clădirea a fost prevăzută cu două noduri verticale de circulație. Cel principal, amplasat central, cu acces din holul fiecărui nivel, este alcătuit dintr-o scară de onoare în trei rampe și un lift. A fost recondiționat parapetul scării din fier forjat. Nodul vertical secundar, amplasat în capătul laturii nordice, este o scară din beton armat în două rampe.
Subsolul a fost extins spre est, prin realizarea unei piscine acoperite în spațiul dintre cele trei laturi ale clădirii în formă de U. În dialog direct cu această încăpere a fost amenajată o terasă exterioară. Așadar, în subsol au fost amenajate spații pentru piscină, jacuzzi, saună, bar și funcțiuni anexe aferente. După desfacerea șapelor existente, a fost refăcut planșeul de pe sol cu o stratificație adecvată din punct de vedere al izolării termice și hidrofuge.
La parter au fost amenajate spații pentru sala de mese, bar, trei unități de cazare și funcțiuni anexe. La etajele 1, 2, și 3 au fost dispuse camere de cazare.
Pe laturile de vest și de sud, podul a fost mansardat, pentru a găzdui o sală de ședințe și o zonă de tip lounge în casa scării. Șarpanta clădirii a fost refăcută din lemn de rășinoase, tratat biocid și ignifug. De asemenea, învelitoarea a fost reabilitată integral din tablă de titan-zinc, cu falțuri verticale. Zonele cu pantă pronunțată ale acoperișului celor două turnuri de pe fațada vde est au fost realizate din tablă tip solzi din același material, pentru a asigura unitatea estetică a ansamblului.
Un punct esențial de avut în vedere a fost reabilitarea fațadelor prin păstrarea/reproducerea, în măsura în care a fost posibil, a caracteristicilor arhitecturale principale ale fațadelor existente (soclu, din piatră naturală, brâuri orizontale profilate, ancadramente de uși și ferestre) și recuperarea imaginii inițiale a fațadei vestice. Partea terminală a turnului de sud-vest a fost refăcută după modelul turnului de NV - conform modelului original - urmărindu-se reproducerea ornamentelor acestuia (console lemn, casete, tencuiala). Parapetul existent al loggiilor a fost defăcut și refăcut din lemn masiv, conform modelului original.
