Comentariul autorului:
Cele două spații ocupate de magazinul Entrance se găsesc la parterul unei clădiri istorice din centrul Bucureștiului, clădirea de aproape 100 de ani a avut un trecut încercat. A început prin a fi unul dintre centrele presei românești interbelice, a fost naționalizată după război dar a continuat să găzduiască redacția și tipografia altor publicații inclusiv după cădarea regimului comunist. Reprivatizată la mijlocul anilor 90 complexul adăpostește astăzi un veritabil centru al industriilor creative cu spații de lucru pentru companii de arhitectură, publicitate sau alte activități de gen, spații de expunere, spații culturale, de consum sau comerciale.
Amenajarea locațiilor magazinului a fost realizată în două etape.
Prima a constat în recuperarea și păstrarea pereților vechi ai construcției, păstrarea într-unul dintre spații a compartimentării existente din pereți cu oglinzi și a instalației de iluminat din becuri realizate în amenajări anterioare, respectiv curățarea celui de al doilea spațiu și recuperarea luminatorului original din plafonul acestuia.
A doua etapa a constat în amplasarea unor obiecte fixe, de sine stătătoare, distanțate de pereții perimetrali, care să genereze prin poziția lor în spațiu trasee lungi pe parcursul cărora vizitatorii pot avea o relație directă cu produsele expuse. Deplasarea fizică în acest parcurs este dublată de o instalație de sunet ce punctează anumite noduri din traseu, accentuând natura multisenzorială a experienței. Obiectele create au funcția de suport pentru produsele magazinului, alcătuirea lor rezultând din asamblarea funcțională a unor profile brute din aluminiu, fixate mecanic între ele, stabilizate în poziție cu blocuri de marmură, sau din confecții din foi de placaj de fag, foi HPL, sau foi de tablă de cupru. În fiecare caz estetica finală este rezultatul răspunsului obiectelor la condițiile funcționale ce le-au făcut necesare. Materialele utilizate au fost alese pentru calitățile lor mecanice și pentru aspectul lor brut ce nu a necesitat alte tratamente ornamentale. De asemena folosirea acestor tipuri de materiale a fost justificat și de capacitatea economiei locale de a le recupera și recicla pentru utilizări viitoare.
În spatele soluțiilor practice de design stau două idei principale ce au animat eforturile tehnice ale realizării.
Prima idee vine din interpretări mai recente a ceea ce înțelegem prin economie în arhitectură și design. Există într-o astfel de abordare o atenție sporită asupra relației dintre valoarea materială și oferta de posibilități pe care o propune o anumită soluție, parcursul materialelor folosite (de unde vin ele și unde se duc), explorarea practică a ambiguității dintre ceea ce considerăm existent și ceea ce numim nou, dimensiunea unui efort propus și măsura în care există un viitor și după consumarea lui, mobilitate, adaptabiltate, felul în care obiectele, prin realizarea lor, au o estetică generată funcțional. În distribuția economică a investiției din amenajarea magazinului am preferat valoarea adăugată obținută prin efort constructiv în fața celei rezultată doar din intermediere comercială, obiectul achizițiior a fost în general materialul brut generic, atenția fiind orientată către manufuctura locală, către modurile prin care materiale simple pot căpăta mai multă însemnătate prin asamblarea lor. Într-o evaluare mai profundă a lumii în care trăim este necesară mai multă atenție asupra a ceea ce numim în construcții „lucrări ascunse”. Parafrazând introducerea din cartea Support Structures (Sternberg Press, 2009) de Celine Condorelli, putem spune că ceea ce cară, ceea ce susține, proptește, încurajează, oferă durabilitate, aprobare, consolare, ceea ce încadrează, păstrează, prezintă, este prea des văzut ca fiind secundar, neesențial, redus ca valoare în sine chiar dacă reprezintă în mod esențial felul în care percepem și formăm lumea, felul în care funcționăm în ea.
A doua idee ține de „inerenta conexiune dintre elemente audio și vizuale”, de „dualitatea aspectelor senzoriale” atunci când confruntăm simultan sunet și imagine (Ryoji Ikeda și Carsten Nicolai, Cyclo. Id, vol 1, Gestalten, 2011). Deși sunetul este o manifestare aparent imaterială, el are un efect profund asupra noastră. Dincolo de stările sonore la care suntem genetic programați să răspundem: muzica, strigătul, șoapta, foșnetul pădurii, etc., sunetul este direct conectat și cu alte senzații ce contribuie la poziția noastră în lume. Traducerea sunetului în alte registre decât cel pur auditiv ne-au adus de la aplicații tehnice ca sonarul sau ecografia, până la aplicații artistice ce au dat formă sunetului, ne-au orientat în spațiu, ne-au permis să îi atingem vibrația. Demersul nostru a constat în încercarea de a crea un mediu în care sunetul ar avea discontinuități de intensitate și reverb sesizabile pentru un trecător care parcurge spațiul, orientându-l pe acesta față de anumite puncte de interes pe un traseu cu acuratețe și volum sonor variabile. Execuția acestor diferențe s-a realizat prin amplasarea unor „conuri acustice” în jurul difuzoarelor plasate paralel cu pardoseala, structuri ce au amplificat și concentrat sunetul în anumite locuri din parcurs. Am contat pe faptul că astfel de diferențe de rezoluție sonore în spațiu atrag atenția unui observator asupra felului în care conexiunea dintre diverse senzații ne afectează (informează) starea și asupra felului în care spectrul sensibilității fiecăruia dintre noi necesită uneori mai multă explorare.
Beneficiar: Restart Media
Scurtă biografie a autorului: Robert Marin (n. 1976) este un arhitect care locuieşte şi lucrează în Bucureşti. A primit diploma de arhitect de la UAIM Bucureşti în 2001 şi a cofondat în acelaşi an studioul de arhitectură şi design Square One. În 2008 a cofondat studioul de arhitectură şi design Nuca Studio în care activează în prezent ca arhitect principal. Unele dintre lucrările realizate au atins recunoaştere internaţională fiind publicate în cărţi şi reviste de specialitate de pe întregul glob. Printre cele mai importante distincţii poate include: Premiul 1 al Bienalei de Arhitectură Bucureşti - secţia arhitectură de interior, Premiul Henkel pentru Artă, finalist în cadrul concursului Contractworld.
