Verde pe Canalul Morii

Autor(i):
Anda Gheorghe, Larisa Bucatariu, Iunia Monica Buricescu, Ana-Maria Cosma, Edith Heczei, Alexandra Lucaci, Miruna Moldovan
Colaboratori:
Vecini:
Caroli Sebastin Ajtai, Attila Almási, Csaba Ludovic Balazs, Tibor Heltai, Andrei Kiss, Anca Moldovan, Anca Mureșan, Alexandru Varga.

Colaboratori specialități:
Tiberiu Ciolacu, Dana Iacoban, Benjamin Kohl, Cristina Labo, Dorin Man, Adriana Măgerușan, Marius Cătălin Moga, Ovidiu Rusu, Mihai Stănuș, Ioana Suceava, Alin Tănasă.

Voluntari:
Ioana Afloarei, Valentin Anghelescu, Andreea Bunea, Maria-Cristina Buiga, Daniel Cioara, Ramona Doleanu, Andreea Drăguș, Andrei Faunescu, Adrian Ganea, Dadu Ghejan, Andra Gabriela Hrenciuc, Daniela Hopîrtean, Georgiana Jiman, Spiro Koça, Ella Kinzel, Rodica Luchian,Andreea Manoilă, Paula Marcău, Marina Melenti, Marina Mironica, Juliette Le Morzadec, Cezar Moldovan, David Mutnean, Anca Laura Nistor, Joanna Olivera, Lucas Pérez Herrera, Andrei Pop, Cristina Stanciu, Radu Stoica, Ana-Maria Timiș, Robert Vasiluț, Ioana Vlad.
Localizare:
România, jud. Cluj, Cluj-Napoca

Comentariul autorului:

Verde pe Canalul Morii este o inițiativă a grupului informal de vecini și specialiști care urmărește aproprierea și activarea spațiu public subutilizat de pe Canalul Morii. Proiectul este susținut de Centrul Cultural Clujean prin Fondul de Inovare Culturală și face parte din prima serie de experimente temporare ce urmăresc o abordare culturală a problemelor orașului și măsurarea de soluții alternative care sunt astăzi greu de finanțat, greu de abordat sau chiar greu de identificat.
Echipa este una pluridisciplinară și cuprinde vecini, arhitecți, lucrători de tineret, ingineri, peisagiști, sociologi, urbaniști și ziariști susținuți de administrația localeă, ONG-uri și actori din sectorul de afaceri local. Pe tot parcursul proiectului între părți a existat un dialog deschis care a urmărit crearea și testarea unui model sustenabil de reactivare a porțiunii Canalului Morii delimitată de parcul Farmec, strada Gorunului și strada Scorțarilor din cartierul Mărăști.
Proiectul s-a desfășurat în mai multe etape. În primă fază, s-a realizat o campanie de informare și consultare door-to-door, care a culminat cu întocmirea unui studiu ce cuprinde opiniile vecinilor cu privire la problemele principale ale zonei. Studiul a stat la baza atelierului de proiectare a intervențiilor temporare adresat studenților la arhitectură și peisagistică. Propunearea a fost prezentat comunității locale în cadrul unei întâlniri de consultare și a fost apoi detaliată. La începutul lunii mai a anului 2018 s-a realizat construirea intervențiilor și inaugurarea lor în cadrul unui eveniment ce a urmărit încurajarea discuțiilor legate de așteptările vecinilor cu privire la un viitor proiect cu caracter permanent de amenajare a zonei.
Tema recurentă a nemulțumirilor locuitorilor evidențiată încă din faza de studiu a fost necesitatea de a avea mai mult spațiu verde amenajat. Astfel, s-a optat pentru crearea unei noi legături pietonale între cel existent – parcul Farmec – și spațiul verde generos, neamenajat, aflat pe malul stâng al canalului, folosit în prezent doar ca zonă de tranzit. S-au propus două obiecte: un pod pietonal care să faciliteze utilizarea spațiului extins atât de părinții cu cărucior, cât și de persoanele cu dizabilități, și un corp multifuncțional, dotat cu jardiniere, cu rol de mobilare a noii extensii.
Reacția vecinilor de pe parcursul derulării proiectului a fost îndeosebi pozitivă, însă, cum se întâmplă des în cazul intervențiilor din cartierele tip „dormitor”, construcțiile propuse au născut atât discuții pro, cât și contra. Din acest motiv se poate afirma că scopul proiectului de a facilita comunicarea în rândul riveranilor cu privire la reabilitarea acestor zone a fost atins.

zoom in zoom out fit height fit width close panel