TUDOR DURABIL

Autor(i):
Asociatia Unda Verde, Romeo Cuc, Klaus Birthler, Georgiana Birthler-Branea
Colaboratori:
INSA Strasbourg (Institutul Național de Științe Aplicate, Facultatea de Arhitectură și Inginerie) și
ULB (L’université Libre de Bruxelles- Faculte d'Architecture LaCambreHorta) - prof. îndr.: Isabelle PRIGNOT, Emmanuelle ANDREANI, Samuel NOGHA

Localizare:
România, jud. Mureş, Targu Mures

Comentariul autorului:

Workshopul de Regenerare Urbană Tudordurabil a avut loc între 20 și 27 noiembrie 2015 în cartierul Tudor Vladimirescu din Tîrgu-Mureș. Inițiat de Asociația UNDAVERDE și realizat în colaborare cu INSA Strasbourg (Institutul Național de Științe Aplicate, Facultatea de Arhitectură și Inginerie) și ULB (L’université Libre de Bruxelles), avându-i ca profesori îndrumători pe Isabelle PRIGNOT, Emmanuelle ANDREANI și Samuel NOGHA, workshopul a adus la Tîrgu-Mureș 45 de studenți arhitecți care, timp de o săptămână au cunoscut orașul și cartierul (după un studiu realizat în Strasbourg asupra contextului), au asistat la prelegeri și conferințe, pentru ca, în final, să rezulte 9 proiecte despre reabilitarea arhiecturală și regenerarea urbană a zonei. Cartierul TUDOR a fost ales ca studiu de caz pentru reprezentativitatea pentru cartierele de blocuri socialiste, raportul său cu contextul fizic și peisajul în care a fost introdus, morfologiile spațiului construit și neconstruit pe care acesta le prezintă, fiind un un exemplu care necesită o viitoare regenerare.
Tematici abordate au fost Mobilitatea (Chestionarea preponderenței mașinilor în spațiul public: numărul de mașini aflate pe bulevarde, mașinile care staționează de-a lungul drumurilor sau în interiorul curților de bloc, numărul de garaje; în detrimentul celorlate modalități de deplasare: transport în comun, piste ciclabile, alei pietonale), Mixitate funcțională (Cartierul, conceput după logica ezidențială monofuncțională, a evoluat din 1990 înspre un mixaj funcțional de oportunitate: apar la parterele blocurilor mici spații destinate comerțului și serviciilor. De asemenea, în interiorul insulelor de locuit găsim școli, centre de formare de diferite niveluri cât și clădiri destinate diverselor activități. În afara limitei de Est a cartierului apare o zonă comercială de mari dimensiuni care contrastează cu țesutul urban rezidențial. Mai mult decât atât, presupunem că acest cartier beneficiază deja de un mixaj social), Densitatea/Densificarea (Putem observa că densitatea clădirilordin cartier în raport cu spațiul liber este foarte mare. Cartierul pare suprasaturat de construcții și clădiri anexe motiv pentru care există o lipsă a perpectivelor vizuale cât și a spațiilor publice de calitate) și Peisajul (Se poate observa cu ușurință potențialul peisager al sitului. Gândit după un plan cu o compoziție intrinsecă, cartierul păstrează, pe de o parte, bucăți ale țesutului pavilionar, iar, pe de altă parte se observă încercările de articulare cu spațiul fizic natural. Colinele care împrejmuiesc cartierul și cadrul pe care îl crează reprezintă un adevărat atuu pentru zonă).
Această experiență ar putea fi prelungită cu un dialog cu părțile locale interesate in legatura cu diversele aspecte identificate. Dorința noastră este de a o înscrie într-o abordare de dezvoltare durabilă la scara întregului oraș, ceea ce implică în mod necesar contribuția aleșilor, profesioniștilor și a viitorilor profesioniști care lucrează în acest teritoriu astăzi, a actorilor economici și in prezenta cetățenilor .

zoom in zoom out fit height fit width close panel