Comentariul autorului:
Casa (neterminată) de Cultură din Turda, ruină urbană a trecutului recent, este simptomatică pentru un prelungit și complicat proces de tranziție și adaptare postcomunist al orașelor românești. În contextul orașului Turda, scopul proiectului de conversie a Casei de Cultură este de a reda spațiul său comunității într-un mod sustenabil. Astfel, activitatea principala ilustrează încarcatura culturală a clădirii, printr-un centru de cercetare artistică, care vizează în mod direct apropierea față de mediul său local, iar modalitatea de interventie presupune o atitudine mai putin incisiva, în care structura funcționează ca un organism care se transformă și se adaptează.
Prin urmare, Centrul de Cercetare Artistică culTURDA, caută să chestioneze, să întărească și să reabiliteze identitatea și caracterul orașului Turda. Operația de recuperare are ca punct de pornire întâlnirea constantă cu utilizatori și oaspeți ce iau în posesie o rezervă semnificativă și desconsiderată de spațiu și, printr-o folosire specifică (practica artistică contemporană), cercetează limite, exersează o anume percepție a spațiului și a locului și testează diferite metode de citire a orașului. Prin prisma acestor tipuri de activități, Turda ar profita de proximitatea orașului Cluj-Napoca, care are o școală și o comunitate importanta de artiști, și ar deveni un punct important de promovare a culturii artistice. Lipsa de limitare a acestui tip de activitate oferă un spațiu flexibil, care poate accepta în timp și alte activități.
Clădirea păstrează structura inițială, respectând caracterul incomplet al spațialității și materialității sale, și încorporează procedee contemporane de configurare spațială, menite sa creeze un traseu secvențial, într-o permanentă punere față în față între vechi și nou. Intervenția se detașează net de existent, iar spațiile nou create colonizează vechea osatură structurală permițând pe cât posibil o porozitate accentuată și definind, în interval, un spațiu public urban, exterior și continuu, care străbate clădirea pe toată înălțimea sa.
La nivelul orașului, clădirea se va deschide permanent, iar puncte de atracție vor constitui sala multifuncțională, care poate fi folosită ca spațiu expozițional temporar sau sala de spectacole, galeria de arta / depozit, care va înlesni dialogul cu parcul municipal, cafeneaua și librăria, terasele superioare, care vor funcționa în strânsă legatură cu un bistro și un panou pentru proiecții de cinema, precum și o serie de spatii pentru workshop-uri, susținute de artiștii aflați în rezidență. Spatiul destinat artistilor, care are un caracter semi-public, se concentreaza in fostul turn de scena si contine ateliere comune, spatiu comun si rezidențe. Deschiderea aceasta este susținută de crearea unor scurt-circuitări ale traseului inițial al clădirii și a mai multor accese prin dispunerea în exterior a unor lifturi și scări menite să conducă către spațiile din interior și să faciliteze un traseu dinamic. Ideea de ruină urbană este susținută de crearea unei grădini interioare, prin intermediul căreia vegetația pătrunde în interiorul clădirii.
