Recuperarea zonei Mucart. Centru de producție și cultură cinematografică

Autor(i):
Gloria Gagu
Localizare:
România, jud. Cluj, Cluj-Napoca
Indicatori:
Sd: 24510 m2 / POT: 27% / CUT: 0.65

Comentariul autorului:

Istoria cinematografiei clujene datează încă de la începutul secolului al xx-lea, odată cu înființarea primului cinematograf în anul 1906, orașul fiind locul începuturilor producției de film din Transilvania. În 1913, figura proeminentă a noii industrii și director al Teatrului Național Maghiar, Jenő Janovics, a realizat în colaborare cu Studiourile Pathe din Paris primul film turnat în Cluj “Sárga Csiko” (Mânzul Șarg). Urmează între anii 1915-1917 o perioadă efervescentă pentru creația cinematografică clujeană, cele trei studiouri existente - Proja, Corvin și Transsylvania producând aproximativ 28 de filme. ‘Din grozăviile lumii’ (1928) este în prezent considerat a fi prima peliculă de popularizare științifică din lume, primul pseudo-documentar din istoria filmului. După ce a decăzut în timp, industria cunoaște un proces de reinventare odată cu înființarea în 2002 a Festivalului International de Film Transilvania, de altfel primul festival de film de lung-metraj din țară.
Pornind de la potențialul de construire a unei identități pe baza scurtei ‘istorii’ cinematografice a orașului și a situației actuale de gazdă a unor festivaluri de film, unele cu valoare internațională, proiectul propune ca strategie pe termen lung de dezvoltare urbană un Centru de producție și cultură cinematografică în fosta Fabrică de Cartoane Mucart din Cluj-Napoca.
Latura de producție va fi susținută prin studiourile de film, amenajate în fostele hale industriale, cu funcțiunile aferente post-producției audio-video și prin spațiile diferitelor departamente destinate organizării festivalurilor și evenimentelor alternative. O importanță aparte este acordată dimensiunii culturale și educaționale a viitoarei industrii prin înființarea unui muzeu al cinematografiei, a unei zone interactive dedicată inițierii copiilor în arta cinematografică, precum și spații pentru vizionări, conferințe și workshopuri (regie, scenaristică, actorie).
În demersul proiectului s-a pornit de la fixarea unor direcții de parcurgere a sitului, astfel că deși majoritatea funcțiunilor se găsesc în clădirile deja existente, cele considerate parazitare au fost demolate fluidizând astfel fluxurile de persoane cât și perspectivele asupra vecinătăților. Aproprierea spațiului se face în schimb prin recuperarea și valorizarea clădirilor reprezentative. Mizând pe atmosfera relicvelor industriale și pe trăirea spațiului prin senzații, traseul principal ce traversează situl de la nord la sud devine cadrul unei scenografii, fiecare secvență urbană fiind inspirată dintr-o secvență cinematografică. Fostele legături cu platformele industriale adiacente – Libertatea și Armătura, au fost refăcute crescând astfel accesibilitatea din zona centrală și conexiunea cu viitoarele funcțiuni propuse.
O altă particularitate a sitului este situarea în proximitatea Nadășului.Raportarea la apă printr-o promenadă, un amfiteatru înierbat, platforme și scări, face parte dintr-o posibilă strategie de transformare peisageră și conectare cu restul siturilor industriale localizate pe mal, formând astfel un cordon verde.

zoom in zoom out fit height fit width close panel