Comentariul autorului:
Temă
Întreaga zonă central - istorică reprezintă o pondere de 5,06% din suprafaţa oraşului şi are o suprafaţă de 380 ha. Zona pilot studiată în cadrul PUZ - ului şi care face obiectul studiului are o suprafaţă de 12,5 ha reprezentând o pondere de 3,28% din zona central istorică a oraşului.
În cadrul strategiei locale de dezvoltare durabilă, regenerarea culturală şi reconturarea identităţii locale au fost identificate ca obiectiv strategic având ca prioritate revitalizarea centrului istoric al municipiului Craiova. În prima etapă, se propune reabilitarea structurii rutiere şi de utilităţi (esplanade pietonale, piaţete, mobilier urban, alimentare cu apă, canalizare, energie electrică - iluminat public, reţea video).
Consecinţele aşteptate în urma acestor măsuri sunt: revitalizarea mediului de turism şi afaceri din zonă şi reabilitarea infrastructurii sociale.
Concept
Materialele, exprimările grafice, mobilierul urban, modul de tratare al spaţiilor (scuaruri, piaţete) precum şi funcţionalităţile zonei se integrează cu zonele învecinate şi spiritul istoric care a guvernat zona. Amenajările încearcă să echilibreze elementele istorice cu discontinuitățile perioadei comuniste şi intervențiile de după 1989 în atmosfera unei perioade expresive 1900.
Astfel, tratarea pavajului face referire la importanța și materialitatea istorică a străzilor. Strada Lipscani, pavată cu granit în nuanțe calde cu stereotomie aleatorie amintește de lemnul utilizat pe vremea când strada era cunoscută drept Podul Târgului. Ulițele de dos, nepavate, sunt marcate prin utlizarea unui granit uniform gri-verzui. Răscruciul mic sau Răscruciul de pește, actuala Piață Buzești, prezintă un mix policrom, amintind funcțiunea sa dinamică de punct de confluență al orașului cu zona Dunării.
Elementele de mobilier urban și iluminat stradal sunt preluate direct din materiale istorice originale. Stâlpii de iluminat sunt inspirați de cei 636 de stâlpi originali instalați în centrul Craiovei în 1896 odată cu înființarea Uzinei Electrice. Băncile, executate după modelul celor din parcul Romanescu, au fost introduse în Craiova în 1902 de arhitectul E. Redont, fiind o copie fidelă a băncilor pariziene din zonele de loisir de pe malul Senei.
Elementele de signaletică preiau estetica firmelor comerciale specifice perioadei de inspirație și redau toponimica istorică a străzilor cronologic si grafic.
În piața Buzești au fost amplasate cinci statui de bronz pentru care s-a organizat un concurs național având ca temă personaje din anii 1900. Statuile, în mărime naturala, permit interacțiunea cu trecătorii și relaționarea utlizatorului contemporan cu perioada din care aceste personaje provin.
Amenajarea și reabilitarea spațiilor publice din centrul istoric a creat o nouă zonă de atracție în oraș și a declanșat un proces de reabilitare a fondului construit privat.
