Comentariul autorului:
Arhitectul Duiliu Marcu, la sfârşitul anilor 1930, îşi dovedește apartenența
la o perioadă caracterizată de o mare varietate de căutări stilistice moderne.
Casa Autonomă a Monopolurilor Statului reprezintă o operă de o forță
copleșitoare și de o actualitate incredibilă, considerată ca fiind, una dintre
cele mai reprezentative construcții ale Bucureștiului interbelic. Prin limbajul
arhitectural al palatului C.A.M. arhitectul a determinat formularea unor
repere spațiale noi, dominate de valențele curentului raţionalismului italian.
Ca vocabular arhitectural se remarcă modul judicios de utilizare a geometriei
(orizontale și verticale), ce determină în compoziție o soluție funcțională
și estetică adecvată. Clădirea de ample dimensiuni, a fost realizată printr-o
clară articulare a unui corp principal în formă de „U” cu un alt corp vertical.
Alternanța ritmică a umbrelor geometrice generează o compoziție de spații
și valori arhitecturale de un perfect echilibru și originalitate. Printr-o intensă
forță în exprimare stilistică, valențele unghiului drept au fost speculate cu
abilitate. Corpul principal al edificiului, se înscrie în direcţiile formale ale
monumentalismului, iar corpurile secundare, păstrează expresia modernistă
„întărită” prin registre orizontale. Tâmplăria a fost realizată din metal iar
mobilierul şi echipamentele tehnice ca: climatizare respectiv comunicaţii
interioare, au reprezentat, la data realizării, elemente de ultimă generaţie.
Lucrările de consolidare au adus şi schimbări la nivel de faţadă, ca: înlocuirea
tâmplăriei metalice originale şi a placajului de travertin. Astăzi, la intersecţia
dintre Calea Victoriei și Bulevardul Dacia, a fost realizat hotelul „Victoria
Tower” (2002-2004) în care sunt reluate, după multe decenii, unele elemente
estetic formale ale palatului C.A.M. Acest edificiu rămâne un punct de reper
important în evoluția modului de exprimare a modernismului interbelic în
România, reprezintă un exemplu de un particular rafinament.
