Ferma didactică. Reîntregirea moșiei Marghiloman din Hagiești, Ialomița

Autor(i):
Yasmin Asan
Localizare:
România, jud. Ialomița, Hagiești
Indicatori:
RH: 10-15m / Sd: 4768 m2 / POT: 3,5% / CUT: 0,10

Comentariul autorului:

Tema proiectului se naște dintr-o frământare veche, despre soarta unui segment cu atât mai sensibil cu cât se găsește în mediul rural: monumentul istoric. Poveștile conacelor ruinate sau dispărute sunt veritabile studii de caz ale realității socio-economice actuale din viața satului. Cum poate acesta să capete o nouă valoare? Integrarea monumentului în existența cotidiană presupune generarea unor instanțe de valorificare economice și educaționale în favoarea comunității locale. Obiectivul proiectului este reanimarea moșiei Marghiloman în contextul comunității rurale a satului Hagiești. Amplasată pe valea râului Mostiștea, într-o poziție privilegiată, moșia păstrează martorii unor restaurări incomplete, conacul Marghiloman și biserica brâncovenească Sf.Nicolae. Altădată un organism reprezentativ în matricea satului, esența moșiei se reduce la statutul de obiect căruia i-a fost răpită calitatea de a fi locuit. Moșia nu mai există ca un întreg, ci sub forma unor obiecte care se decupează din miezul cosmosului rural, inerte și alienate de viața activă a comunității. Respectul în fața acestor identități puternice și vizibile implică o atitudine reverențială, o arhitectură ascunsă, camuflată, a anti-obiectului, care susține afirmarea celor dintâi. Poziția de intervenție în cadrul procesului de recuperare este o arhitectură a camuflajului. Insuflarea unei noi funcțiuni obiectului e un prim pas al procesului. Conacul restaurat devine „casă a Bărăganului” și găzduiește un centru de formare în domeniul artelor cu bibliotecă, săli de conferințe, expoziții și ateliere tematice legate de agricultură și viața la moșie. Cum va arăta o completare care rețese relația conac-comunitate? Prima completare ia forma structurii diafane de lemn care găzduiește sala de mese și bucătăria și are scopul de a marca aleea care duce spre fermă. Ferma se așează la o cotă mai joasă, aproape de malul apei. Pentru a descoperi anti-obiectul, subiectul parcurge o grădină, vechea livadă a moșiei, plimbându-se printre spații plantate și sere și coboară spre apă. Completarea nu se arată privirii și nu caută să se afirme. Relația directă cu apa se dovedește necesară pentru programul ales. Conexiunea rapidă cu Bucureștiul, contextul tradiției agrare în zona Bărăganului și dorința de a gândi restaurarea ca proces de recuperare a memoriei și identității constituie principalele argumente pentru Ferma didactică Hagiești, ferma horticolă și de acvacultură. Recunoscând importanța agriculturii ca mod de viață și sursă principală de venit a comunității, ferma promovează cercetările în domeniul agronomiei. Ferma didactică pentru 60 de studenți, subunitate a Universității de Agricultură și Medicină Veterinară București oferă cadrul necesar pregătirii tinerilor specialiști și studenți cu scopul relansării horticulturii și explorării acvaculturii. Pregătirea se extinde asupra comunității care participă la cursuri de specializare și la activitatea de cultivare.

zoom in zoom out fit height fit width close panel