Comentariul autorului:
Aşa cum România Mare a cuprins între hotarele sale multe minorităţi naţionale sau religioase şi patrimoniul arhitectural deţine mai multe biserici care, indiferent de confesiune sau de starea lor, adună sute de ore de tăcere pentru a rămâne mai departe altare pentru fii lor indiferent de religie sau opţiuni ideologice.
Dintre cele aproximativ 550 de lăcaşuri de cult ortodoxe existente astăzi în Judeţul Hunedoara, 108 figurează pe lista monumentelor istorice româneşti. Printre acestea: Biserica din Densuş- locaş de cult cu o înfăţişare stranie, construit din piatră adusă de la Ulpia Traiana Sarmisegetusa are un naos pătrat şi o închidere semicirculară fiind la origine un monument funerar dedicat generalului Longinus; Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Strei- Călan, lăcaş de cult din piatră a îndeplinit iniţial rolul de capelă de curte a unei familii româneşti locale; Biserica reformată din oraşul Geoagiu, edificiu de cult refăcut din temelie în anul 1930 din piatra unei biserici gotice recuperate de la vechiul lăcaş ce este străjuită de statuile a doi lei, vechi de aproape un mileniu; Rotonda din Geoagiu, capelă romanică cu plan central- cel mai vechi monument medieval din Transilvania. Legenda spune că bisericuţa, cu ziduri groase din cărămidă romană şi din piatră de râu, a fost opera unor cruciaţi care se întorceau din Ierusalim pe drumul roman care străbătea Valea Geoagiului.
Să păstrăm aceste edificii ca pe nişte sanctuare ale sufletului neamului nostru care au stat încremenite sute de mii de ore.
