Comentariul autorului:
Broșură prezentare: https://www.behance.net/gallery/67950223/Ceramic-Museum-Horezu
Muzeul se află în Horezu, pe drumul național ce leagă București de Timișoara. Este atestat ca stațiune turistică și capitală a ceramicii românești, meșteșugul fiind inclus în Patrimoniul imaterial Unesco. Ceramica este recunoscută pentru decorația minuțioasă, similară cu o broderie.
Situl se află la intrarea in oraș, pe dealul din care este extras lutul pentru ceramică. Este amplasat la bifurcația drumului ce duce spre centrul orașului si spre Mănăstirea Horezu, pe locul unui fost târg al negustorilor. Terenul are calități scenice, oferind perspective spre relieful Parcului Național Buila-Vânturarița și spre oraș.
Conceptul este inspirat din gropile făcute de olari pentru a extrage lutul, proces similar cu săpăturile arheologice in straturile pământului, dezvăluind treptat sedimentele istorice ale locului. Liniile clădirii au un ritm natural ce se desfășoară similar cu un câmp arat înainte de a fi plantat, iar forma în plan a volumelor este preluată de la loturile alungite caracteristice zonei.
Volumetria geometrică iese în evidență prin contrastul cu topografia terenului. Pentru a obține forma finală se vor realiza tăieturi precise în pantă. Forma muzeului păstrează continuitatea peisajului care o înfășoară, iar planurile rectangulare par sa crească din acesta. Accesul în muzeu este marcat de un turn, intrarea fiind scoasă în evidență printr-o curte îngustă. Astfel vizitatorii trebuie sa coboare în pământ pentru a descoperi spațiul interior. Zona dintre volume este pusă in valoare prin nișe în pereți, ce adăpostesc diverse funcțiuni.
Materialul folosit pentru pereți este pământul excavat din teren. Acesta va eroda in timp, oferindu-i construcției o caracteristică atemporală. Exteriorul este dominat de gestul acoperișului verde circulabil care capătă formă concretă in timp ce se desprinde din peisaj. Împreuna cu anvelopanta din pământ compactat, adaugă valoare ecologică proiectului și ajută la definirea unui obiect sculptural. Proiectul reprezintă limita dintre oraș si natură, deschizând noi perspective spre acestea.
Contextul are o bogată încărcătură bazată pe perpetuarea tradițiilor, legătură care poate fi potențată de muzeu. Programul va prezenta demersul artei olăritului, atât istoric cât și practic, cu scopul de a-i învăța pe vizitatori despre meșteșug. Astfel, aceștia vor discerne între produsele de proveniență locală și cele contrafăcute care inundă piața.
Muzeul va conține ateliere de olărit ținute de ceramiștii locali, pentru ca vizitatorii sa înțeleagă legătura dintre artist si creație, și să poată observa o parte din tehnicile lor. Se dorește educarea copiilor despre tradițiile locale astfel încât să le crească interesul pentru dezvoltarea unei cariere în zonă, ce duce lipsă de ucenici care să ducă mai departe obiceiurile.
Proiectul va ajuta la promovarea localității și la atragerea turiștilor pentru dezvoltarea economică și culturală a orașului și va pune în valoare cadrul natural, relevând legătura dintre peisaj și identitate.
