Comentariul autorului:
Situl proiectului se întinde pe coama dealului “Pietriş” din NE Dobrogei. Podişul Dobrogei, în ciuda inăltimilor sale modeste, se află la confluenţa unor factori climatici şi geografici care generează condiţii ideale pentru observaţiile astronomice. Lipsa precipitaţiilor asigură un număr constant de 300 de nopţi de vizibilitate/ an iar poluarea luminoasă tinde spre zero pe sit. Nivelul scăzut al poluării luminoase este datorat invecinării cu Marea Neagră, cu Rezervaţia Deltei Dunării şi cu Parcul Naţional Munţii Măcin, dar şi reţelei rudimentare de iluminat public din localitătile învecinate. Complexul astronomic poate dezvolta o relaţie de conservare şi promovare reciprocă, cu Parcul Naţional Munţii Măcin(care adăposteste specii protejate sensibile la ciclul zi/noapte) stimulând politici de gestiune a poluării luminoase în zonă.
Privind dinspre Dunăre dealul “Pietriş” este cel mai vizibil vârf al formaţiunii hercinice. Măcinul nu se inaltă semeţ în spatele dealului, de jos pare că vârful “Pietriş” domină peisajul. Odată ce îl urci, insă, se infătisează mai mult că o undă într-o pătură de stejari pitici. Peisajul oferit de diferenţă de altitudine şi de prezenţa vegetaţiei pitice alterează percepţia scării, generând un univers montan miniatural. Caracterul pregnant al locului impune subordonarea arhitecturii peisagisticii.
Tema proiectului propune realizarea unui observator astronomic performant în cercetarea exoplanetelor, în cadrul unui complex turistic sustenabil, cu caracter educativ. Pe langă observaţiile astronomice zilnice, desfăsurate de cercetători, spaţiul va găzdui tabere de copii şi studenţi cu diferite nivele de cunoştinţe, conferinţe şi evenimente dedicate amatorilor de astronomie.
Observatorul a fost prevăzut cu două cupole Baader, cu diametre de 5,6m şi 4m, adăpostind un telescop Ritchey-Chrétien pe o montură alt-azimutală motorizată, respectiv 4 telescoape Celestron, mai mici, pe o montură ecuatorială. Cel din cupola principale va fi folosit cu precădere pentru descoperirea şi cercetarea exoplanetelor iar cele din cupola secundară vor fi folosite in cadrul cursurilor de informare şi pregătire a viitorilor astronomi.
Tema a fost realizată în colaborare cu domnul ing. astronom Ovidiu Tercu.
