Comentariul autorului:
Lucrarea "Malluri demallabile - Reziliență în arhitectura comercială" pornește de la premisa că procesul de mallificare, în care a fost antrenată România în ultimii 20 de ani, este o etapă iminentă din viața orașului liberal, asociată cu perioada de democratizare a consumului în masă, dar şi cu o politică de dispersie urbană. Contemporan expansiunii programului în Europa de Est, economiile occidentale se confruntă cu fenomenul mallurilor moarte, provocat de suprasaturarea pieței dar şi de mutații profunde contextuale. Mallurile care supraviețuiesc cursei, suferă un proces de integrare în peisajul urban, aplicând un set de strategii de „demallare”. Profitând de decalajul între est și vest, privite ca două stadii evolutive ale unui ciclu de viaţă, obiectivul lucrării este acela de a răspunde la întrebarea : Care sunt factorii cheie în definirea unei tipologii locale reziliente, capabilă să absoarbă transformările și să se adapteze condițiilor comerciale dinamice deduse prin anticipare? Demersul se concentrează în primă fază pe demonstrarea argumentelor centrale ale ipotezei: evidențierea caracterului evolutiv al arhitecturii comerciale, surprinderea fenomenului de mallificare şi stabilirea decalajului tipologic, printr-un studiu istoric, dublat de o analiză critică comparativa. Sunt puse față în față tendințele actuale contemporane şi o radiografie a formatelor utilizate în România. Odată constatat acest fenomen de replicare a unui program arhitectural „depăşit”, o cercetare interdisciplinară explicitează decalajul contextual, justificând de ce România este „în urmă” şi prezentând direcțiile înspre care se îndreaptă. Răspunsul la întrebarea centrală a lucrării este sintetizat prin delimitarea şi discutarea a cinci principii de organizare a mallurilor, considerate a fi determinante în ceea ce privește construirea unei strategii sustenabile. Acestea sunt dezbătute printr-un discurs dialectic sub forma unor antiteze, care surprind mutațiile structurale anticipate ale formatului şi efectele lor asupra spațiului construit. Intenția acestor linii de ghidaj nu este aceea de a crea un tipar unic, ci de a atrage atenția asupra obligativității de a adresa problema rezilienței formatului printr-o planificare pe termen lung și o configurare spațială care să poată prelua alterările necesare.
Relevanța tezei constă în relevarea unor substraturi ale contextului actual de implementare al arhitecturii comerciale, printr-o cercetare teoretică susţinută de experienţa profesională a autorului. Lucrarea furnizează precedente, respectiv un instrument ajutător în construirea unor strategii durabile direct aplicabile în proiectarea și dezvoltarea centrelor comerciale.
