Comentariul autorului:
Amplasamentul studiat în cadrul proiectului de diplomă se află în localitatea Gighera, județul Dolj, în apropiere de vărsarea râului Jiu în Dunăre. O diversitate largă de forme ale turismului pot fi exploatate în zonă, începând cu turismul balnear, turism științific, ecoturism, etc. Poziția geografică în apropiere de Dunare, multitudinea de rezervații naturale aflate în zonă, diversele ruine ale unor castre romane din apropiere, festivaluri, obiceiuri și meșteșuguriv din zona, toate acestea pot fi complementare unui turism balnear dezvoltat. Istoria băilor minerale Gighera este dovada spiritului antreprenorial al localnicilor insă aceasta ne arată și rezultatele dezinteresului, lipsei întreținerii. În lipsa acțiunilor locuitorilor comunei, Băile Minerale Gighera nu ar fi existat, această stațiune s-a format mulțumită societății în nume colectiv a locuitorilor domiciliați în comună. În urma mai multor arendași care profită de pe urma băilor dar nu întrețin baza de tratament, Ministerul Sănătății le închide prin ordin în anul 1941. Câțiva ani mai târziu, după sfârșitul celui de-al doilea război mondial, în 1945, se începe construirea unei baze de tratament moderne. Venirea comuniștilor la putere, colectivizarea făcută de aceștia, lasă baza de tratament neterminată. Investițiile intr-o bază de tratament în comuna Gighera se opresc definitiv, în 1967 și 1975, se realizează foraje de către instituții ale statului ce au ca scop analizarea apelor minerale. După anii 2000, se realizează un studiu de fezabilitate de către Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Turism care propune un întreg ansamblu turistic ce include si un complex balnear in Gighera. Totul rămâne la nivel de plan. Intervenția se dorește a fi o una de tip pilot, experimentală, care să dovedească necesitatea unei dezvoltări ulterioare ample. Arhitectura trebuie să colaboreze cu ruina, simbolul trecutului, uneori grandios, să țină seamă de evoluția acesteia și să producă un rezultat care corespunde cerințelor actuale. Considerând direcțiile studiate de-a lungul lucrării, proiectul urmărește să reinterpreteze relația cu ruina balneară. În acest caz ruina balneară modernă nu este un monument de arhitectură, nu conține elemente ce necesită conservare. Dorința de a expune ruina se datorează semnificației și istoriei acesteia, valoarea sa este una simbolică. Văzută din perspectivă romantică, aceasta este de o valoare inestimabilă, deoarece amintește de trecutul prolific al Băilor Minerale Gighera, dintr-o perspectivă pragmatică, acestea sunt niște resturi ale unei construcții neterminate din cauza comunismului. Comunitatea satului a reprezentat și încă reprezintă un factor important în dezvoltarea termalismului. Intervenția trebuie să se întoarcă spre locuitorii satului, aceștia trebuie sa realizeze importanța infrastructurii balneare pentru comunitate, la fel cum în urmă cu peste jumătate de deceniu, generațiile precedente au colaborat în scopul dezvoltării băilor minerale Gighera.
