Comentariul autorului:
CULINARIA, derivat din cuvântul culinar, referitor la bucătărie, care aparține bucătăriei reprezintă o nouă abordare a tipologiei de piață agroalimentară acoperită axată pe profilul gastronomic și în special cel demonstrativ, didactic, în așa fel încât relația dintre consumator și arta culinară să fie mediată și astfel încurajată.
Cercetarea pornește de la predicția făcută de institutul de cercetare a tendințelor viitoare (ZukunftsInstitut) cu privire la renașterea pieței agroalimentare germane. Situl se regăsește în centrul orașului Stuttgart, lângă campusul universitar central, la marginea unui traseu turistic, în vecinatatea deopotrivă a unei zone de locuințe și a unei zone de birouri.
Forma urbană preia pe două dintre laturile parcelei caracteristicile urbane ale zonei: țesut compact, dens cu blocuri urbane bine constituite și le traduce într-o formă tectonică, riguroasă, caracterizată de plin. Volumetria din zona străzii oblice preia de această dată caracteristici complet diferite: un relief ascendent, un țesut urban lax și le materializează într-un volum dominat de transparență, care acuză direcția oblică și marchează colțul printr-o diferență de înălțime. Rezultă o imagine arhitecturală duală, a tectonicului și a filigranului, care amintește de primele hale agroalimentare care ofereau străzii o fațadă de cărămidă, iar dincolo de aceasta, apărea arhitectura metalului. Proiectul reprezintă o metaforă a apetenței spațiului german pentru tipologia curții de lumină, a Innenhof-ului dar și a halei, die Halle, imagine pe care revoluția industrială a făcut-o posibilă și care s-a împământenit în mentalul colectiv ca spațiu consacrat comerțului și evenimentelor culinare. Ambele volume sunt guvernate de principii ale renașterii: volumul tectonic este echilibrat, marchează registrele orizontale și este ritmat de umbra ce cade pe profilatura nișelor. Diversitatea spațială a halei metalice se datorează înlocuirii unei structuri identice repetitive cu una care operează cu direcții oblice care modifică percepția optică și creează perspective la un punct de fugă. Aceste direcții spațiale sunt în același timp menite bunei orientări și fixează puncte de atracție. Alte elemente structurante spațial sunt: scara sau legăturile verticale asociate cu grădini, puntea de legătură și cursivele sau promenadele urbane.
Profilul gastronomic mai pronunțat al acestei piețe sau tendința denumită ”Fast food de luxe pentru acasă” presupune un profil didactic foarte dezvoltat al pieței agroalimentare și care implica un contact mediat între consumator și specialistul în gastronomie. Contactul mediat se petrece în ceea ce proiectul denumește generic zona de interferență care presupune o rezolvare funcțională specială a standurilor comerciale si a restauratelor. Ambele sunt rezolvate în combinație cu zone de demonstrații culinare, zone de degustare si zone pentru achiziționare semipreparate.
