Comentariul autorului:
Corpul principal al construcţiei datează de la 1900, are o formă arhitecturală neoclasică şi se prezintă în plan ca un patrulater cu curte interioară.
În anii ’50 ai secolului XX s-a făcut o extindere în formă de bară a aripii de est, volumul propus atunci copiind simplificat arhitectură exterioară a volumului iniţial. În anii 1976 – 1979 a fost transformată zona de acces prin realizarea unei intrări monumentale
Corpurile de construcţie propuse prin noul proiect, A şi B, sunt tratate ca volume distincte pentru a fi uşor percepute ca intervenţie contemporană şi pentru a intra într-un dialog cu corpul vechi de clădire.
Intervenţia pe clădirea existentă nu afectează imaginea generală a acesteia, rezumându-se la o curăţare a unor elemente adăugate ulterior, consolidarea structurii şi restaurarea arhitecturală..
Spaţiile nou create sunt:
- spatii in curtea interioara – A. Curtea interioară se introduce în spaţiul funcţional al clădirii şi include spaţii de utilizare publică cu caracter educaţional.
- corpul laboratoarelor – B. Se propune un volum nou în spatele construcţiei existente ce va adăposti spaţiile de laboratoare, servicii anexe. Acesta are un aspect de obiect tehnologic, exprimând astfel şi în exterior funcţiunea sa tehnică prin utilizarea unui placaj cu panouri metalice.
Legăturile funcţionale dintre corpuri sunt asigurate şi de pasarele metalice vitrate care intră în contrast cu opacitatea volumelor principale.
Intervenţia în curtea interioară este evidenţiată prin luminatoare perimetrale care separă clădirea veche de structurile constructive noi. Faţadele curţii interioare sunt restaurate şi se manifestă în interior sporind contrastul cu spaţiile nou create.
