Ediții: 2023 | 2021 | 2018 | 2016 | 2014 | 2012

Expoziţia „Dincolo de oraş”

Autor:
Asociația Zeppelin
Colaboratori:
Texte: Alexandra Afrăsinei, András Alpár, Lőrincz Barna, Marius Barbieri, Cosmin Caciuc, Cristina Constantin, Laura Damian, Alexandru Damian, Kalliopi Dimou, Maria Enache, Constantin Enache, Michael Engel, Ștefan Ghenciulescu, Constantin Goagea, Cosmina Goagea, Monica Iancău, Sorin Istudor, Alexandra Maier, Marius Cătălin Moga, Lorin Niculae, István Pásztor, Heidi Pretterhofer, Andrei Purcarea, Gabriel Roșca, Korodi Szabolcs, Camelia Sisak, Tamas Sisak, Dieter Spath, Ioana Tilicea, Zsolt Tövissi, Iulian Ungureanu, Maria Ungureanu, Kai Vöckler
Design grafic: Radu Manelici (Faber Studio)
DTP: Aurelian Ardeleanu
Design expoziţie: Justin Baroncea, Cosmina Goagea, Constantin Goagea, Ștefan Ghenciulescu, Eduard Gabia
Colaboratori expoziţie: Ana Constantinescu, Paula Ema Glăvan, Anastasia David, Ștefan Păvăluţă
Producţie expoziţie: Acant Design
Echipa Zeppelin: Raluca Marţiș, Camelia Caciuc, Adrian Hariga, Gabriel Morariu, Mugur Grosu
Foto: Andrei Mărgulescu, Nicolae Ivan
Localizare:
Izvor nr: 2-4 vezi harta
Discursul identitar bazat pe sat și natură s-a construit la începuturile perioadei moderne și, de fapt, până târziu în secolul al XX-lea. Pe atunci, lumea românească era mai ales rurală, și natura neatinsă prezentă din belșug; între timp, aceste teritorii s-au schimbat în mod fundamental. Regimul totalitar nu s-a războit doar cu satul și ţăranii, prin colectivizări, presiuni cultural-ideologice, industrializare și urbanizare forţată, ci și cu natura, agresiunile asupra
mediului, culminând cu delirantele proiecte de reconstruire a reliefului din anii ’80. După 1989, marile proiecte au încetat; au fost însă înlocuite, ca și în mediul urban, de o dezvoltare scăpată de sub control, produsul unei multitudini de acţiuni individuale.
Lumea rurală este caracterizată de disparităţi extreme: pe de o parte, lipsă de resurse, abandon, subdezvoltare, pe de alta, locuri valoroase și, ca atare, din ce în ce mai intens ocupate și transformate. În locul tranziţiei urban-rural asigurate de către mahala, a apărut suburbia: modelul american și cel vest-european sunt însă interpretate în cheie proprie, cu densităţi, haos și probleme mult mai intense.
De altfel, dezvoltarea imobiliară și-a mutat centrul de greutate de la oraș la ţară. Se construiește acum la marginea orașelor sau în sate și locuri naturale odinioară neatinse. Urbanizarea se întâlnește cu dezurbanizarea – nu există doar suburbii revărsate și staţiuni haotice, ci și orașe sau părţi de orașe care se golesc și se reîntorc la ruralitate. Decupajul administrativ a devenit mai relativ decât oricând.
La ţară, în România, se întâmplă astăzi teribil de multe lucruri: stagnare, dar și energii; tradiţie, dar uneori și inovaţie mai intensă decât la oraș; distrugeri și dezvoltare haotică, dar și arhitectură foarte cool, coliziuni sociale și acţiuni comunitare. Un teritoriu la care ar trebui să ne putem uita și altfel decâtcu nostalgie și/ sau prejudecăţi.

O schiţă a unui teritoriu. Dincolo de oraș și dincolo de clișee.
Ce propunem noi este o lucrare dedicată exclusiv teritoriului rural din România și construită dintr‑o perspectivă dublă – arhitecturală și comunitară.
În mare, sunt două tipuri de materiale:
• Texte mai degrabă teoretice, descriind în mod sintetic fenomene. Uneori aceste texte introduc capitole, alteori sunt eseuri de sine stătătoare.
• Exemple de bună practică, un fel de fișe despre lucruri bune. Uneori e vorba de proiecte propriu-zise de restaurare nouă, alteori, de programe complexe sau, pur și simplu, de povești de succes. Actorii sunt localnici (vechi sau emigraţi la ţară), arhitecţi, urbaniști, activiști comunitari și voluntari de tot felul, investitori și mulţi alţii.

Panou pentru expoziţie

Click pe panou pentru a-l vedea la mărimea originală (se va deschide într-o fereastră nouă).